" />

Lună: iunie 2018

Picioarele in diabet

No Comments
Picioarele in diabet

Picioarele in diabet pot reprezenta o problema extrem de importanta. De la neuropatia diabetica, pana la boala arteriala si amputatii, picioarele in diabet reprezinta o problema de sanatate majora.

Picioarele in diabet trebuie inspectate zilnic. Picioarele in diabet dezvolta mai multe afectiuni, printre care se numara si neuropatia diabetica periferica sau leziuni ale nervilor.

PICIOARELE IN DIABET

Picioarele in diabetAdesea picioarele in diabet pot prezenta senzatie de amorteala, furnicaturi, arsuri, dureri ascutite, slabiciune musculara si sensibilitate crescuta la atingerea piciorului.

Deasemenea picioarele in diabet pot provoca probleme serioase, cum ar fi ulcerele plantare, ulcere plantare suprainfectate, osteita, deformari, amputati.

Boala vasculara periferica (ingustarea arterelor si in consecinta scaderea fluxului sanguin de la acest nivel) poate provoca, deasemenea, dureri de tip arsura, si nu numai, in special pe parcursul noptii.

CE POT FACE?

Puteti reduce riscurile legate de aparitia complicatiilor si usurarea simptomelor.

Va prezentam in cele ce urmeaza cateva modalitati de a va ajuta picioarele sa fie mai sanatoase si mai confortabile.

1. PURTATI PANTOFI PENTRU NEUROPATIE

Exista multe companii ce ofera spre vanzare incaltaminte terapeutica intr-o gama larga de stiluri. Acesti pantofi sunt fabricati dintr-un material ce absoarbe socurile si reduce impactul si presiunea asupra piciorului in timpul mersului pe jos.

Fara aceasta incaltaminte, veti fi mai expusi la ulcere, bataturi, calusuri, raniri si multe alte probleme de acest fel.

2. TRATAREA RANILOR

Daca leziunile la nivel cutanat au aparut deja, este important sa gasiti incaltaminte confortabila cat mai repede posibil. Ulcerele, bataturile, ranile pot provoca dureri.

Aveti insa in vedere ca din cauza afectiunilor de la nivelul nervilor este posibil sa prezentati rani la nivelul talpilor de care sa aflati prea tarziu. De multe ori leziunile picioarele nu sunt insotite de durere la diabetic si tocmai de aici rezida riscul de infectie.

Picioarele in diabetDaca nu va permiteti sau nu gasiti incaltaminte speciala pentru picioarele in diabet va recomandam sa purtati pantofi mai largi, mai spatiosi si cu talpa joasa, fara toc.

Daca observati rani la nivelul talpilor este bine sa le aratati medicului diabetolog, acesta va lua masurile necesare pentru vindecarea lor.

Ramane insa in sarcina dumneavoastra sa va inspectati talpile si picioarele zilnic, sa faceti toaletarea corecta a picioarelor, sa va stergeti bine picioarele de apa dupa baie (chiar si intre degete), sa nu lasati tegumentul sa se usuce (evitati in acest fel craparea sa si riscul de infectie).

Picioarele in diabet3. TERMINATI CU OBICEIURILE PROASTE

Fumatul in diabet este un factor de risc foarte important care poate fi inlaturat cu foarte putin efort, dar cu multa vointa. Pe langa ingrosarea sangelui, fumatul ingusteaza si vasele de sange, diminuand hranirea tesuturilor la acest nivel si nu numai.

Pe langa multe alte riscuri pe care le implica tutunul, fumatul poate agrava simptomele neuropatiei diabetice si ale bolilor vasculare periferice.

Continuand sa fumati cresteti sansele de a dezvolta neuropatie diabetica. Este foarte important sa renuntati la fumat.

4. PASTRATI TEGUMENTUL PICIOARELOR HIDRATAT

Picioarele in diabet au in general tendinta de a se crapa, prin asa numita anhidroza plantara sau afectarea glandelor de la acest nivel. Odata crapata pielea, piciorul este expus la un risc de infectie mult mai mare.

Pielea uscata permite germenilor periculosi sa aiba acces la zone care in mod normal erau protejate de tegument. In acest fel o bacterie banala, ce sta in general pe piele poate provoca o infectie cu implicatii grave.

Picioarele in diabetHidratati-va in permanenta picioarele, folositi o crema hidratanta, nu o crema ce usuca pielea. Toaletati-va picioarele in fiecare zi, apoi hidratati-le.

Nu uitati ca dupa dus sa nu treceti cu vederea zona din jurul degetelor si zona dintre degete. Umezeala pastrata la acest nivel poate duce la aparitia fungilor. Infectiile fungice sunt foarte greu de tratat si pot duce la probleme grave.

Purtati sosete si evitati sa umblati cu picioarele desculte, chiar daca sunteti in casa. Va reamintim ca senzatia dureroasa la acest nivel este redusa semnificativ, este posibil sa va raniti si sa nu observati aceasta.

Steato-hepatita non-alcoolica

No Comments
Steato-hepatita non-alcoolica

Steato-hepatita non-alcoolica reprezinta apanajul unei alimentatii dezechilibrate, dar nu numai.

Ficatul are propriul ritm circadian.

Steato-hepatita non-alcoolica pare a fi legata de modul de distributie al caloriilor pe parcursul zilei si nu neaparat de alimentele consumate.

Pentru a reduce steato-hepatita non-alcoolica este nevoie de un regim de viata echilibrat, dar si de o alimentatie sanatoasa.

CE ESTE STEATO-HEPATITA NON-ALCOOLICA?

Ficatul functioneaza ca un filtru, el detoxifiaza organismul de produse toxice, deasemenea ficatul mentine glicemia in limitele normale atunci cand dormim. Ficatul transforma ceea ce mancam in energie, protejandu-ne in acelasi timp prin eliminarea a tot ce este daunator.

Steato-hepatita non-alcoolica reprezinta o acumulare de grasimi suplimentare in celulele hepatice. Aceasta acumulare nu este cauzata de alcool. Ficatul poate contine grasimi, insa daca mai mult de cinci pana la zece la suta din greutatea ficatului este grasime, atunci putem vorbi despre ficat gras.

Steato-hepatita non-alcoolicaFicatul gras nu produce simptome, tocmai de aceea el este diagnosticat cu ocazia unei ecografii de rutina sau pentru alte afectiuni. La nivelul organului insa grasimea determina umflaturi, cicatrizari, cancer sau insuficienta hepatica.

Steato-hepatita non-alcoolica afecteaza un procent important din populatie. Diagnosticul acestei afectiuni se realizeaza prin dozarea transaminazelor, dar si prin ecografie abdominala.

Un studiu recent legat de steato-hepatita non-alcoolica a aratat ca:

  • mesele reduse dimineata si la pranz contribuie la aparitia ficatului gras;
  • mic-dejunul bogat in calorii a fost asociat cu scaderea cu 14-21% a riscului de steato-hepatita non-alcoolica;
  • alimentatia intre 10 seara si 4 dimineata a crescut riscul de boala hepatica cu 61%.

CUM VINDEC STEATO-HEPATITA NON-ALCOOLICA?

Steato-hepatita non-alcoolica se reduce in mod semnificativ printr-un stil de viata echilibrat cu o dieta sanatoasa si exercitii fizice regulate.

Iata cativa pasi pe care ii puteti face cu usurinta:

  • pastrati un jurnal al produselor alimentare consumate si perioada cand au fost consumate;
  • distribuiti-va caloriile pe mai multe mese pe parcursul zilei;
  • nu sariti peste micul dejun sau masa de pranz;
  • evitati consumul de alimente intre miezul noptii si ora 4 dimineata;
  • daca lucrati noaptea si suferiti de ficat gras, aveti in vedere schimbarea locului de munca;
  • consultati un medic nutritionist pentru a va ajuta cu o dieta personalizata;
  • aflati care este greutatea dumneavoastra ideala si realizati un plan prin care sa reusiti sa o atingeti;
  • faceti analize complete legate de colesterol si diabet zaharat;
  • controlati-va tensiunea arteriala si evitati alcoolul.

EXISTA PERICOLUL SA AM FICATUL GRAS?

Steato-hepatita non-alcoolicaAdresati-va medicului dumneavoastra pentru un set de analize, in urma acestora medicul va  pune sau nu diagnosticul de steato-hepatita non-alcoolica.

Pacientii cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate, colesterol crescut si/sau obiceiuri alimentare proaste ar trebui sa ia in considerare analize regulate.

Ficatul gras poate genera multe alte probleme de sanatate, extrem de serioase. Ficatul se poate regenera, insa trebuie sa va mentineti un stil de viata echilibrat si sa va faceti analize in mod regulat.

Cum calculezi doza de insulina pentru proteine?

No Comments
Cum calculezi doza de insulina pentru proteine?

Doza de insulina se calculeaza in functie de numarul de carbohidrati, dar si in functie de glicemie. Dar ce facem cu doza de insulina atunci cand glicemia este in tinte, iar masa pe care urmeaza sa o servim nu contine carbohidrati?

Este bine sa stiti ca atunci cand consumati carbohidrati, organismul ii produce singur, atat prin mijloace proprii, cat si prin transformarea pana la molecule asemanatoare carbohidratilor a proteinelor, dar si a lipidelor.

Este adevarat ca aceasta transformare este mai greoaie si ca nivelul glicemiei nu creste la fel de rapid ca in cazul carbhidratilor, insa trebuie sa stiti ca doza de insulina se ajusteaza si in functie de proteine, mai ales daca urmati o dieta hiperproteica.

DOZA DE INSULINA SI PROTEINELE

Nu cadeti in capcana in care se pierd multi diabetici, atunci cand urmeaza o dieta cetogenica, cu un continut minim sau chiar fara carbohidrati. Inlocuirea carbohidratilor cu proteine si lipide nu este o idee tocmai buna, insa daca doriti sa o adoptati este bine sa stiti cateva aspecte importante.

Proteinele sunt descompuse de organism in aminoacizi. Odata cu scaderea glicemiei (avand in vedere lipsa carbohidratilor din alimentatie) se elibereaza glucagon din celulele alfa pancreatice.

Glucagonul promoveaza:

  • glicogenoliza (desfacerea glicogenului);
  • gluconeogeneza (productie endogena de glucoza).

Cum calculezi doza de insulina pentru proteine?Nu uitati, atunci cand nu are carbohidrati in alimentatie, corpul isi produce singur glucoza.

Spre deosebire de carbohidrati, care sunt rapid descompusi in glucoza, proteinele sunt descompuse in mai multe ore.

Mult timp s-a considerat ca gluconeogeneza are o rata stabila, insa noile studii au aratat ca rata gluconeogenezei depinde de dieta individuala.

Persoanele ce urmeaza tratament in regim bazal bolus (mai multe injectii de insulina) si care au redus consumul de carbohidrati stiu foare bine ce doza de insulina trebuie ajustata si in functie de consumul de proteine.

Odata cu lipsa carbohidratilor din alimentatie, procesele de glicogenoliza si gluconeogeneza se intensifica. Aceasta intensificare este normala, celula nervoasa se hraneste doar cu glucoza, odata sesizata lipsa glucozei din alimente, productia proprie incepe sa aiba loc.

CARE ESTE DOZA DE INSULINA PENTRU PROTEINE?

Pentru a ajunge la o concluzie corecta in acest sens, trebuie sa va testati de mai multe ori glicemia, sa faceti incercari si sa trageti o concluzie.

Dupa cum stiti deja doza de insulina nu este constanta si ea trebuie ajustata atat in functie de nevoi, cat si in functie de alimentatie

In general doza de insulina trebuie sa acopere de la 20% pana la 50% din cantitatea de proteina consumata.

Mai exact de la 20 pana la 50% din cantitatea de proteina consumata va fi considerata carbohidrat. Spre exemplu:

  • consumam 113 grame carne de pui;
  • puiul contine 25% proteina;
  • in consecinta consumam aproximativ 30 grame proteine;
  • de la 20% pana la 50% din aceasta cantitate se poate considera carbohidrat si contorizata ca atare;
  • asadar pentru 113 grame carne de pui care contine 30 grame proteine luam in calcul de la 6 g la 15 g carbohidrati si ajustam doza de insulina introducandu-i in calculul nostru.

Pentru diabeticii care consuma carbohidrati, aceasta ajustare a dozei in functie de proteine poate fi mai putin evidenta. Insa nu uitati ca proteinele trebuie si ele luate in calcul.

Daca alegeti sa luati in calcul 20% sau 50% din cantitate ca hidrat de carbon depinde doar de metabolismul dumneavoastra si stabiliti cel mai bine doza de insulina prin incercari si testari.

Cum calculezi doza de insulina pentru proteine?Nu uitati ca daca gramajul proteinelor il depaseste pe cel al carbohidratilor la o masa, acesta trebuie luat in calcul, iar doza de insulina trebuie ajustata.

indiferent de modul in care va administrati insulina (pompa de insulina sau injectii zilnice), daca veti consuma proteine este bine sa nu uitati ca veti avea nevoie de bolusuri de insulina la cateva ore dupa masa.

Daca utilizati in tratament insulina umana, care are un varf de actiune mai indepartat de la 4 la 6 ore, atunci este bine sa stiti ca o masa cu proteine va fi perfect acoperita de actiunea acestei insuline.

Ceea ce va sfatuim este in primul rand sa abordati o dieta echilibrata cu un consum de 50% carbohidrati, 30% grasimi si 20% proteine, insa daca acesta nu este stilul dumneavoastra de viata, trebuie sa stiti sa va ajustati doza de insulina.

Prin cantarirea si numararea principiilor alimentare, dar si prin monitorizarea glicemiei, veti ajunge la un stil de viata potrivit nevoilor dumneavoastra.

Vaccinul BCG poate vindeca diabetul zaharat tip 1

No Comments
Vaccinul BCG poate vindeca diabetul zaharat tip 1

Vaccinul BCG sau vaccinul antituberculoza a imbunatatit puternic HbA1c la persoanele cu diabet zaharat tip 1 conform unui nou studiu desfasurat in Statele Unite ale Americii.

Denumirea vaccinului vine de la bacilul Calmette-Guerin (BCG), vaccinul se pare ca a reusit sa scada HbA1c la adultii cu diabet zaharat tip 1 si mai mult a mentinut stabile valorile glicemice dupa aceea. 

VACCINUL BCG SI DIABETUL ZAHARAT TIP 1

Intr-un studiu anterior vaccinul a fost asociat cu un raspuns imun bun la soarecii cu diabet zaharat tip 1. Avand in vedere constatarile pozitive anterioare cercetatorii de la Spitalul General din Massachusetts au demarat studiile pe om.

Studiul despre care vorbim in acest articol s-a desfasurat pe o perioada de opt ani si a constat in injectarea a noua persoane cu diabet zaharat tip 1 cu vaccin BCG in doua doze.

Vaccinul BCG este unul dintre cele mai vechi vaccinuri din lume si a fost produs pentru a proteja impotriva tuberculozei.

Vaccinul BCG poate vindeca diabetul zaharat tip 1Toti participantii la studiu au prezentat o schimbare semnificativa statistic a HbA1c, care a scazut de la o medie de 7,36% inainte de prima doza la 6,18% dupa cinci ani de la administrare.

Aceasta reducere a ramas scazuta la 6,65% pana la finalul studiului de 8 ani.

Participantii care au primit placebo, nu au demonstrat imbunatatiri semnificative ale HbA1c la cinci si respectiv opt ani.

Autorul principal al studiului dr. Denise Faustmann, de la Spitalul General din Massachusetts a declarat:

Acest vaccin ieftin si vechi, scade nivelul zaharului din sange la valori pe care persoanele in cauza nu le-au atins niciodata.

Autorii studiului cred ca impactul vaccinului asupra nivelului glicemiei a fost realizat de un nou mecanism sistemic.

Dr. Denise Faustmann a adaugat:

Este o veste buna, este primul studiu care arata reversibilitatea pe termen lung a diabetului zaharat. Acest studiu a dat nastere multor altor studii. Din punct de vedere strict stiintific descoperirea este revolutionara.

Persoanelor carora li s-a administrat vaccinul raman inca in tratament cu insulina, insa acum dozele de insulina s-au redus semnificativ.

Desi studiul a fost foarte mic, el ofera speranta. Sunt necesare cercetari viitoare inainte ca medicii diabetologi sa poata prescrie vaccinul BCG ca tratament pentru diabetul zaharat tip 1.

In prezent se desfasoara un studiu mai amplu cu 150 de persoane ce sufera de diabet zaharat tip 1 si carora li s-a administrat vaccinul BCG.

Sursa: Diabetes UK

Optimizarea stilului de viata

No Comments
Tintele glicemice pentru diabetici

Optimizarea stilului de viata reprezinta o parte foarte importanta din tratamentul diabetului. Circa 90% din managementul diabetului zaharat tip 2, dar si tip 1 consta in optimizarea stilului de viata.

Educatia si suportul legat de optimizarea stilului de viata se face:

  • la diagnostic;
  • anual;
  • cand apar complicatii ce influenteaza autocontrolul;
  • cand se schimba medicul.

MANAGEMENTUL GREUTATII CORPORALE

Pentru o scadere in greutate esalonata se va prescrie un deficit de 500 – 750 kcal/zi sau 1200 – 1500 kcal/zi pentru femei si 1500 – 1800 kcal/zi pentru barbati.

Pentru multi pacienti obezi cu diabet zaharat tip 2, o scadere ponderala de peste 5% este necesara pentru un beneficiu final al controlului glicemic, lipidic, tensional. O scadere ponderala sustinuta de peste sau egala cu 7% este optima.

Se interzic alimentele grase sau bogate in carbohidrati.

Se incurajeaza consumul de legume, fructe, cereale integrale, lactate cu grasimi reduse, carne slaba, nuci, seminte.

CARBOHIDRATII

Optimizarea stilului de viataNu se recomanda o dieta saraca in carbohidrati (sub 50 g hidrati de carbon/zi) pentru mai mult de 3-4 luni.

Ponderea hidratilor de carbon in planul nutritional trebuie sa fie adaptata pacientului, numai in acest fel se garanteaza managementul corect pe timp indelungat.

Se va reduce consumul de hidrati rafinati sau cu zahar adaugat.

Se prefera carbohidratii din:

  • legume;
  • fructe;
  • cereale integrale;
  • lactate;
  • produse bogate in fibre si cu incarcatura glicemica scazuta.

Pacientii cu diabet zaharat tip 1 sau diabet zaharat tip 2 insulino-necesitant vor fi instruiti sa isi numere carbohidratii si sa ajusteze doza de insulina in functie de acestia.

Pacientii cu doze fixe de insulina vor urma un regim fix de carbohidrati si orar de masa fix.

Pacientii cu diabet/cu risc de diabet trebuie sa evite bauturile indulcite cu zahar pentru a-si controla greutatea corporala, riscul de boala cardiovasculara si ficat gras. Deasemenea acestia trebuie sa reduca consumul de alimente cu zahar adaugat si sa le inlocuiasca cu alimente mai sanatoase.

PROTEINELE

Se recomanda 1 – 1,5 g/kgcp sau 15 – 20% din totalul caloric.

Reducerea proteinelor nu a fost dovedita ca eficienta in cazul pacientilor cu boala cronica de rinichi.

Consumul de proteine trebuie individualizat in functie de obiceiurile alimentare.

La pacientii cu boala cronica de rinichi se recomanda 0,8 g/kgcp/zi (nu se recomanda o reducere mai mare pentru ca nu s-au dovedit beneficii, nici pentru echilibrul glicemic, nici pentru boala renala cronica).

Sursele de carbohidrati bogate in proteine nu sunt recomandate in tratamentul hipoglicemiei.

GRASIMILE

Se recomanda 20 – 35% din totalul caloric.

Tipul de grasimi consumate este mai important decat cantitate de grasimi. Grasimile saturate trebuie sa fie limitate.

Optimizarea stilului de viataDieta mediteraneana bogata in acizi grasi polinesaturati si mononesaturati s-a dovedit eficienta atat in ceea ce priveste controlul glicemic, cat si pentru controlul valorilor lipidelor din sange.

Suplimentele bazate pe acizi grasi omega-3 nu au aratat aceiasi eficienta (nu se recomanda ca prima intentie in preventia bolii cardiovasculare).

Grasimile trans trebuie evitate, grasimile saturate trebuie reduse si inlocuite cu grasimi cu grasimi monosaturate si polinesaturate, nu cu carbohidrati rafinati.

SODIU

Ca si populatia generala, persoanele cu diabet trebuie sa reduca consumul de sare la 2,3 g/zi, posibil mai mult in caz de hipertensiune arteriala.

Sodiul intr-o cantitate de 1,5 g/zi poate imbunatatii tensiunea arteriala.

MICRONUTRIENTI SI SUPLIMENTE

Nu exista date care sa prezinte beneficiile utilizarii pe termen lung a vitaminelor, mineralelor, ierburilor sau condimentelor la pacientii cu diabet care nu au deficite in acest sens.

Pot exista atentionari pentru utilizarea pe termen lung a antioxidantilor ca vitamina E, C si caroten.

Metforminul este asociat cu deficit de vitamina B12. Testarea regulata a vitaminei B12 trebuie luata in considerare la pacientii in tratament cu metformin, mai ales la cei cu anemie si neuropatie periferica.

ALCOOL

Consumul moderat (nu mai mult de 1 pahar pe zi pentru femei – 2 pahare pe zi pentru barbat).

Alcoolul creste riscul de hipoglicemie (mai ales in caz de tratament cu insulina sau secretagoge), pacientii trebuie sa fie instruiti in acest sens.

Deasemenea alcoolul creste riscul de ingrasare si hiperglicemie in caz de consum exagerat.

Un pahar reprezinta 350 ml bere, 150 ml vin, 50 ml tarie.

INDULCITORII FARA VALOARE NUTRITIVA

Substitut acceptabil cand este consumat cu moderatie.

ACTIVITATEA FIZICA

Copiii si adolescentii cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2 sau prediabet trebuie sa aiba activitate fizica moderata spre viguroasa timp de 60 minute pe zi cel putin 3 zile pe saptamana.

Majoritatea adultilor cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2 trebuie sa aiba activitate fizica moderata spre viguroasa timp de 150 minute pe saptamana cel putin 3 zile pe saptamana, fara sa aiba mai mult de 2 zile consecutive fara efort.

Optimizarea stilului de viataActivitatea fizica de 75 minute pe zi este mai potrivita pentru diabeticii mai tineri si mai in forma (pot alerga cu viteza de 9,7 km/ora timp de cel putin 25 de minute).

Adultii cu diabet zaharat tip 1 si diabet zaharat tip 2 trebuie sa faca efort de rezistenta 2 – 3 zile/saptamana (neconsecutiv).

Toti adultii si mai ales cei cu diabet zaharat tip 2 trebuie sa scada sedentarismul. Sezutul prelungit trebuie intrerupt la fiecare 30 de minute pentru beneficii glicemice.

Antrenamentul de flexibilitate este recomandat de 2 – 3 ori/saptamana pentru adultii mai in varsta cu diabet zaharat tip 2 (yoga si tai-chi pot fi incluse).

Activitatea fizica este recomandata si pentru cei cu diabet zaharat tip 1 insa nu exista dovezi ca ea ar reduce complicatiile sau ar imbunatatii controlul glicemic.

Anumite afectiuni pot contraindica diferite tipuri de exercitii printre aceste afectiuni mentionam:

  • hipertensiunea arteriala;
  • retinopatia diabetica proliferativa netratata;
  • neuropatie autonoma;
  • neuropatie periferica;
  • istoric de ulcere plantare sau picior Charcot.

La pacientii in tratament cu insulina sau secretagoge, daca glicemia inainte de exercitiul fizic este sub 100 mg/dl se recomanda consumul de carbohidrati.

Hipoglicemia post exercitiu fizic poate aparea si poate dura cateva ore datorita insulino-sensibilitatii.

Efortul intens poate creste glicemia in loc sa o scada mai ales daca ea a fost mare initial.

EXERCITIUL FIZIC IN RETINOPATIE

In retinopatia diabetica proliferativa sau retinopatia diabetica neproliferativa severa aerobicul viguros sau exercitiile fizice de rezistenta sunt contraindicate din cauza riscului de a declansa hemoragie vitreana sau dezlipire de retina.

EFORTUL FIZIC IN CAZ DE NEUROPATIE PERIFERICA

Scaderea senzatiei de durere si cresterea pragului de durere in extremitati duce la un risc crescut de infectii cutanate in zonele de piele crapata si distrugerea incheieturilor Charcot atunci cand se executa anumite exercitii.

Mersul cu intensitate moderata cu incaltaminte adecvata nu provoaca ulcere plantare sau reulcerare la cei cu neuropatie periferica.

Persoanele cu rani plantare sau bataturi deschise trebuie sa se limiteze la activitati ce nu implica greutati.

EFORTUL FIZIC IN NEUROPATIA AUTONOMA

Neuropatia autonoma poate creste riscul de raniri datorate exercitiilor sau efecte adverse datorate:

  • scaderii raspunsului cardiac la exercitii;
  • hipotensiunii arteriale posturale;
  • termoreglarii defectuoase;
  • vederii nocturne afectate din cauza reactiei pupilare intarziate;
  • susceptibilitatii crescute la hipoglicemie.

Neuropatia autonoma cardiovasculara reprezinta un factor independent de risc pentru moartea cardiovasculara si boala coronariana ischemica silentioasa. Acesti pacienti trebuie sa aiba avizul medicului cardiolog inainte de a incepe activitatea fizica.

EFORTUL FIZIC IN BOALA CRONICA RENALA

Activitatea fizica poate creste in mod acut excretia urinara de albumina, insa se pare ca nu existra restrictii de efort fizic la acesti pacienti.

OPRIREA FUMATULUI (TUTUN/TIGARI ELECTRONICE)

Toti pacientii trebuie sfatuiti sa nu mai fumeze orice fel de tigari inclusiv tigarile electronice. Fumatul este mai frecvent in randul pacientilor cu afectiuni cronice.

Optimizarea stilului de viataFumatorii cu diabet sau expusi la fumul de tigara au un risc crescut de boala cardio-vasculara, moarte prematura si complicatii microvasculare.

Fumatul pare sa aiba rol in aparitia diabetului zaharat tip 2. Pentru incetarea fumatului se pot adauga preparate farmaceutice.

Chiar daca uniii pacienti cresc in greutate dupa oprirea fumatului, riscul de boala cardiovasculara este in scadere.

Nu s-a dovedit ca tigarile electronice reprezinta o alternativa mai buna sau ca pot ajuta la incetarea fumatului.

PROBLEME PSIHOSOCIALE

Trebuie cautate simptome de:

  • depresie;
  • anxietate;
  • mancat compulsiv.

Pacientii peste 65 de ani trebuie monitorizati pentru afectare cognitiva sau depresie.

SCREENING

Pacientii pot prezenta probleme psihosociale:

  • la debutul bolii;
  • la sfarsitul lunii de miere;
  • atunci cand trebuie crescuta intensitatea tratamentului;
  • cand se descopera complicatii.

Medicul curant intreaba pacientul daca:

  • a avut schimbari de dispozitie in ultimele 2 saptamani;
  • exista noi bariere sau dificultati in administrarea tratamentului;
  • se simt coplesiti sau stresati de diabet sau alti factori de stres.

In caz de simptome pozitive diabeticul va fi trimis la un specialist.

STRESUL IN DIABET

Screening de rutina mai ales atunci cand nu sunt intrunite tintele. Aceasta afectiune se refera la reactii psihologice negative legate de probleme emotionale si griji specifice unei afectiuni cronice.

Persoanele care prezinta aceasta afectiune trebuie reeducate diabetologic pentru a acoperi toate golurile, daca nu se imbunatateste managementul vor fi trimis la un specialist.

INDRUMAREA CATRE PSIHIATRU

Ar trebui ca screening-ul sa fie facut de rutina.

Situatiile in care se recomanda indrumarea catre psihiatru pentru tratament:

  • daca nu sunt atinse tintele la o persoana cu stres diabet educata recent;
  • daca screening-ul s-a dovedit pozitiv pentru simptome de depresie;
  • in prezenta simptomelor de comportament alimentar modificat;
  • daca se omite doza de insulina sau administrarea medicamentelor pentru scaderea in greutate;
  • daca screening-ul este pozitiv pentru anxietate si teama de hipoglicemie;
  • daca se suspecteaza o boala mentala grava;
  • la tinerii sau familiile cu probleme in managementul diabetului zaharat, spitalizari repetate pentru ceto-acidoza diabetica;
  • daca screening-ul este pozitiv pentru probleme cognitive;
  • abilitate in scadere sau afectata de a-si manageria boala;
  • inainte de chirurgie bariatrica sau metabolica si dupa operatia daca se observa o continua nevoie de ajustare si suport.

Dupa Ghidul pentru diabet ADA 2018

Hipoglicemia

No Comments
Tintele glicemice pentru diabetici

Hipoglicemia conform indicatiilor Ghidului pentru diabet ADA (American Diabetes Association) 2018 va sunt prezentate in cele ce urmeaza.

HIPOGLICEMIA –  CLASIFICARE

NIVELUL 1

Valoare de alerta: sub sau egala cu 70 mg/dl.

Suficient de scazuta pentru tratamentul cu carbohidrati rapizi si pentru ajustarea dozei de tratament hipoglicemiant.

NIVELUL 2

Hipoglicemie semnificativa clinic: sub 54 mg/dl.

NIVELUL 3

Hipoglicemie severa: fara o valoare specifica.

Hipoglicemia asociata cu dereglari cognitive severe ce necesita ajutor extern pentru recuperare.

RECOMANDARI

Glucoza 15-20 g reprezinta tratamentul preferat pentru indivizii constienti cu glicemia sub 70 mg/dl, in absenta poate fi folosita orice forma de carbohidrat.

Dupa 15 minute, daca glucometrul arata tot hipoglicemie se va repeta tratamentul.

HipoglicemiaCand glucometrul arata o valoare normala, individul trebuie sa isi ia o gustare sau o masa pentru a preveni recurenta hipoglicemiei.

Glucagonul trebuie prescris tuturor celor cu risc de hipoglicemie definita printr-o valoare de sub 54 mg/dl. Apartinatorii trebuie sa stie cand si cum se administreaza.

Lipsa reactiei la hipoglicemie/unul/mai multe episoade de hipoglicemie severa trebuie sa duca la reevaluarea tratamentului.

Pacientii cu lipsa reactiei la hipoglicemie trebuie sa isi creasca tintele glicemice pentru cateva saptamani in incercarea de a-si controla starea si a preveni episoadele viitoare.

In caz de declin cognitiv se vor cauta semne de hipoglicemie.

STUDII LEGATE DE HIPOGLICEMIE

Dementa la adultii diabetici a fost legata de hipoglicemii, pentru adolescentii si copiii cu diabet insa nu s-a gasit o legatura intre diabet si declinul cognitiv.

Copiii mici si oamenii in varsta sunt cei mai expusi la hipoglicemii deoarece ei nu reusesc sa le recunoasca.

Neconstientizarea hipoglicemiei este asociata cu eliminarea defectuoasa a hormonilor de contrareglare.

Cateva saptamani fara hipoglicemie reseteaza aceasta hypoglycemia unawarness – tintele persoanelor cu hypoglycemia unawarness vor fi imblanzite in aceste saptamani.

Dupa: Ghidul pentru diabet ADA 2018

Tintele glicemice pentru diabetici

No Comments
Tintele glicemice pentru diabetici

Tintele glicemice pentru diabetici variaza in functie de varsta si afectiunile asociate, dar si in functie de durata diabetului.

Va prezentam in cele ce urmeaza cateva din tintele glicemice pentru diabetici asa cum sunt prezentate in Ghidul pentru diabet publicat in 2018 de ADA sau Asociatia Americana pentru diabet.

Toti pacientii care urmeaza un tratament intensiv cu insulina trebuie sa isi automonitorizeze glicemia:

  • inainte de masa;
  • inainte de gustari;
  • la culcare;
  • ocazional postprandial;
  • inainte de exerciu fizic;
  • cand suspecteaza hipoglicemie;
  • dupa hipoglicemie, pana la normoglicemie;
  • inainte de actiuni importante (exemplu condus auto).

Tintele glicemice pentru diabeticiPacientii cu diabet zaharat tip 2 in tratament bazal trebuie sa isi automonitorizeze glicemia a jeun.

Pacientii cu diabet zaharat tip 2 si insulino-terapie mai putin intensiva, trebuie sa isi automonitorizeze glicemia mai frecvent:

  • a jeun;
  • preprandial;
  • postprandial.

Testarea hemoglobinei glicate se face:

  • de cel putin 2 ori pe an la pacientii care sunt in tintele terapeutice;
  • la 3 luni la cei al caror tratament a fost schimbat sau care nu sunt in tintele terapeutice.

Limitarile hemoglobinei glicate:

  • boli ce afecteaza eritrocitele:
    • anemie;
    • anemie hemolitica;
    • transfuzii recente;
    • utilizarea de medicamente ce stimuleaza eritropoietina;
    • boala renala terminala;
    • sarcina.

In aceste cazuri se recomanda o automonitorizare mai frecventa sau senzor continuu de glicemie.

Alte metode, insa nu la fel de exacte ca hemoglobina glicata, in masurarea mediei glicemice sunt:

  • fructozamina;
  • 1,5-anhidroglucitol.

La pacientii cu variatii glicemice, HbA1c trebuie corelata cu automonitorizarea sau valorile senzorului de glicemie.

TINTELE HEMOGLOBINEI GLICATE

Tintele glicemice pentru diabeticiPentru a afla daca tintele glicemice sunt atinse se masoara in intervalul mentionat anterior hemoglobina glicata.

Tintele hemoglobinei glicate sunt dupa cum urmeaza:

  • HbA1c sub 7%;
  • HbA1c sub 6,5% pentru anumiti pacienti, daca aceasta tinta poate fi atinsa fara hipoglicemii sau alte efecte adverse. Prin anumiti pacienti se intelege:
    • pacienti de curand diagnosticati cu diabet zaharat tip 2;
    • pacienti cu diagnostic de diabet zaharat tip 2 echilibrat prin terapie medico-nutritionala sau metformin;
    • pacienti cu speranta lunga de viata;
    • pacienti fara boala cardiovasculara.
  • HbA1c sub 8% este potrivita pentru pacientii cunoscuti cu:
    • istoric de hipoglicemie severa;
    • speranta mica de viata;
    • complicatii micro/macrovasculare;
    • comorbiditati importante;
    • diabet zaharat vechi cu echilibru precar in ciuda tuturor eforturilor.

TINTELE GLICEMICE PENTRU DIABETICI

  • hemoglobina glicata sau HbA1c: sub 7%;
  • glicemia a jeun: 80 – 130 mg/dl;
  • glicemia post-prandiala: sub 180 mg/dl.

Dupa: Ghidul pentru diabet ADA 2018

Nutritia in diabetul gestational

Nutritia in diabetul gestational

Diabetul gestational reprezinta o tulburare de glicoreglare, aparuta sau evidentiata cu ocazia unei sarcini.

Diabetul gestational este o complicatie medicala din ce in ce mai frecvent asociata cu sarcina. In cazul diabetului gestational, riscurile majore fetale si materne sunt datorate in principal cresterii ponderale si hiperglicemiei.

Riscurile fetale se refera la:

  • macrosomie;
  • complicatiile mecanice asociate la nastere;
  • complicatiile metabolice posibile in timp la copil:
    • obezitate;
    • diabet zaharat tip 2.

Deasemenea trebuie luat in calcul si riscul mamei de a dezvolta diabet zaharat tip 2 dupa nastere.

Prevalenta diabetului zaharat tip 2 este in crestere, afecteaza toate grupele de varsta. Femeile gravide cu diabet gestational reprezinta o categorie de risc major.

Studiul HAPO (Hyperglycemia and Adverse Pregnancy Outcomes) a aratat o asociere stransa intre valorile glicemice mari la mama si cresterea frecventei evenimentelor perinatale, independent de alti factori de risc.

Nutritia in diabetul gestationalSe cunoaste ca hiperglicemia cronica are ca efect accelerarea cresterii fatului. Macrosomia este de 7 ori mai frecventa la glicemii a jeun materne de peste 90-95 mg/dl, decat la cele de 75 mg/dl si de 14 ori mai frecventa la glicemii de peste 105 mg/dl.

Astfel, daca riscul de diabet zaharat tip 2 incepe de fapt in utero, secundar unei nutritii dezechilibrate, inseamna ca modul de alimentatie al mamei influenteaza starea de sanatate pe termen lung a produsului de conceptie.

Malnutritia in cursul sarcinii (alimentatia deficitara sau alimentatia excesiva), precum si obezitatea preexistenta sarcinii se asociaza cu un risc crescut de aparitie a diabetului gestational, precum si a diabetului zaharat la copii.

Preventia aparitiei diabetului gestational presupune interventia impotriva obezitatii preexistente sarcinii, dar si o nutritie echilibrata in sarcina care sa permita o crestere ponderala optima.

OPTIMIZAREA STILULUI DE VIATA

Optimizarea stilului de viata al femeii cu diabet gestational cuprinde:

  • nutritie optima;
  • activitate fizica zilnica, daca nu exista contraindicatii;
  • renuntarea la fumat.

Principiile generale ale unei nutritii optime sunt urmatoarele:

  • mese regulate cu gustari;
  • adaptare calorica;
  • consum de alimente cu index glicemic scazut, bogate in fibre alimentare;
  • aport suficient de proteine de buna calitate;
  • moderatie in aportul de lipide (30% din ratia calorica), din care <10% lipide saturate;
  • fara lipide trans;
  • lichide suficiente noncalorice si fara alcool.

NECESARUL ENERGETIC IN SARCINA COMPLICATA CU DIABET GESTATIONAL

Alimentatia optima a gravidelor cu diabet gestational este aceea care furnizeaza necesarul caloric si de nutrienti, fara a induce insa hiperglicemie postprandiala.

Recomandarile Asociatiei Americane de Diabet privind necesarul calori la gravida cu diabet gestational sustin un aport energetic de 35 kcal/kgcp greutate ideala, cu 50-60% glucide.

Inca din 1985 au fost realizate 7 studii ce vizau determinarea efectelor dietei restrictive asupra sarcinii si a fatului la gravidele cu diabetul gestational.

Nutritia in diabetul gestationalMagee si Knopp au propus o restrictie calorica stricta pentru gravidele obeze cu diabet gestational. Acestia au comparat efectele unei diete de 1200 kcal/zi (dieta cu o restrictie calorica de 50%) cu cele ale uneia de 2400 kcal/zi. Dupa sase saptamani de monitorizare s-a observat ca intre cele doua grupuri valorile insulinemiei a jeun si ale mediei glicemice zilnice difera in mod semnificativ.

Cetonemia si cetonuria au fost identificabile in grupul restrictionat caloric dupa sapte zile de la initierea dietei, motiv pentru care autorii au concluzionat ca o astfel de dieta poate avea un impact nefavorabil asupra fatului, deci nu este recomandata.

Ulterior, aceiasi autori au studiat reducerea aportului energetic cu 33%. In acest studiu, restrictia calorica usoara s-a dovedit utila in scaderea glicemiei a jeun si a glicemiei postprandiale cu aproximativ 22%, dupa doar o saptamana de la initiere.

Subalimentatia mamei in ultimele doua trimestre de sarcina se asociaza cu:

  • greutate mica la nastere;
  • cresterea riscului de diabet zaharat tip 2;
  • cresterea riscului de obezitate.

Un alt potential efect advers al deprivarii energetice se datoreaza cetonemie si cetonuriei matinale.

Cresterea concentratiei serice materne de corpi cetonici (beta hidroxibutirat) si acizi grasi liberi induce o dezvoltare neurologica si intelectuala precara in copilarie. Astfel, este absolut necesar ca dieta sa fie astfel conceputa incat sa evite pe cat posibil cetonemia matinala si din cursul noptii.

Este cunoscut faptul ca 10-20% din sarcinile normale sunt acompaniate de cetonurie matinala, mecanism ce apare pentru a proteja fatul de deprivarea energetica din cursul postului nocturn.

Rolul cetonemiei in sarcinile complicate cu diabet zaharat este unul controversat. In acest sens studiile subliniaza diferenta dintre cetonemia datorata postului prelungit si cea determinata de controlul glicemic nesatisfacator.

Nutritia in diabetul gestationalSe prespune ca, insulinorezistenta din tesutul muscular si tesutul adipos este programata in utero, in conditiile unui aport energetic exogen insuficient, cand metabolismul fetal se modifica pentru a distribui glucoza catre organele vitale necesare supravietuirii, precum sistemul nervos.

Ghidurile americane de practica medicala recomanda reducerea aportului caloric la gravidele obeze cu diabet gestational cu 30-33%, avand grija ca aceste diete sa nu se asocieze cu cetonemie si cetonurie, iar aportul energetic sa nu fie sub 1600 kcal/zi.

Controlul cresterii ponderale se face prin aportul caloric adaptat in functie de IMC-ul anterior sarcinii.

Recomandarile ADA spun ca indiferent de IMC-ul anterior sarcinii, femeia gravida trebuie sa beneficieze de un aport caloric de 35 kcal/kgcp greutate ideala cu distributia macronutrientilor astfel:

  • glucide > 55% din total;
  • proteine 20% din total;
  • lipide <25% din total;
  • colesterol alimentar <200 mg/zi.

Dieta euglicemica insa are urmatoarele recomandari:

  • pentru un IMC 80-120% greutate ideala aportul caloric trebuie sa fie de 30 kcal/kgcp greutate ideala;
  • pentru un IMC 121-150% greutate ideala aportul caloric trebuie sa fie de 24 kcal/kgcp greutate ideala;
  • pentru un IMC >151% greutate ideala aportul caloric trebuie sa fie 12 kcal/kgcp greutate ideala.

Dieta euglicemica recomanda o distributie a macronutrientilor astfel:

  • glucide <40% din total;
  • lipidele >40% din total;
  • proteinele 20% din total;
  • colesterol alimentar <200 mg/zi.

Cresterea ponderala in functie de IMC initial al mamei:

  • IMC <18,5 kg/mp – crestere ponderala 12.5 – 18 kg cu o crestere saptamanala de 0.5 kg dupa saptamana 12;
  • IMC 18.5 – 24.9 kg/mp – crestere ponderala 11.5 – 16 kg cu o crestere saptamanala de 0.4 kg dupa saptamana 12;
  • IMC 25 -29 kg/mp – crestere ponderala 7 – 11.5 kg cu o crestere saptamanala de 0.3 kg dupa saptamana 12;
  • IMC >29 kg/mp – crestere ponderala 7 kg cu o crestere saptamanala de 0.2 kg dupa saptamana 12;
  • sarcini gemelare – crestere ponderala 15.9 – 20.4 kg cu o crestere saptamanala de 0.7 kg dupa saptamana 12.

GLUCIDELE

Raspunsul glicemic postprandial poate fi scazut la gravidele cu diabet gestational, daca in planul lor alimetar individualizat, este redus consumul de carbohidrati, cu evitarea alimentelor cu index glicemic crescut.

Reducerea aportului energetic la gravidele cu diabet gestational se poate face, in functie de IMC, pe seama reducerii consumului de carbohidrati, scopul final fiind obtinerea normalizarii valorilor glicemiei.

Nutritia in diabetul gestationalIn Europa, se admite ca necesarul energetic obtinut din consumul carbohidratilor sa reprezinte 45-50% din totalul energetic, in timp ce alte organizatii recomanda ca 35-40% din totalul energetic sa fie reprezentat de glucide in asa numita dieta euglicemica.

Criticile aduse alimentatiei euglicemice (saraca in carbohidrati si bogata in grasimi) se datoreaza procentului mare de grasimi si proteine permise (total 60-65%), la un esantion populational cu risc cardiovascular crescut preexistent.

Acest fapt duce la concluzia ca este important tipul de glucide si lipide mai mult decat procentul exact al acestora.

Un studiu prospectiv din 2010, realizat in SUA a aratat ca marirea procentului de grasimi consumate in trimestrul II de gestatie, la gravidele cu toleranta normala la glucoza, creste riscul de aparitie a diabetului gestational.

In schimb cu fiecare procent de glucide in plus, ce substituie un procent de lipide din dieta, se reduce riscul cu 6% pentru aparitia diabetului gestational.

Exista doua modalitati prin care hiperglicemia postprandiala poate fi redusa:

  • distributia caloriilor si glucidelor la mese:
    • mic dejun 10 – 15%;
    • gustare 5 – 10%;
    • pranz 23 – 30%;
    • gustare 5 – 10%;
    • cina 30 – 40%;
    • gustare 5 – 10%.
  • reducerea hiperglicemiei postprandiale prin inlocuirea glucidelor cu indice glicemic mare, cu carbohidrati cu indice glicemic mic. Exista date in literatura care sustin ipoteza conform careia, nu cantitatea de glucide, cat tipul lor este cel important in mentinerea controlului glicemic. Astfel, glucidele cu structura complexa (polizaharidele) si indice glicemic mic, precum cele din legume, fructe, cereale integrale – ovaz si orz, s-au dovedit a avea beneficii metabolice prin reducerea insulino-rezistentei si a glicemie postprandiale, atat la gravide, cat si in afara gestatiei.

PROTEINELE

S-a observat ca dietele hiperproteice – hipoglucidice sunt diete dezechilbrate din punct de vedere metabolic, deoarece furnizeaza un procent mare de aminoacizi, fara insa a suplimenta si aportul de nutrienti necesari pentru utilizarea acestora.

Dietele hiperproteice reduc apetitul, fapt ce explica greutatea mica la nastere observata in studiile in care s-a marit procentul de proteine.

Aportul de proteine recomandat gravidelor cu diabet gestational este de 0.75 g/kgcp greutate ideala, la care se adauga un plus de 10 g/zi incepand cu trimestrul II de sarcina conforma ADA.

Aportul total de proteine nu trebuie sa depaseasca 20-25% din totalul energetic.

Nutritia in diabetul gestationalUn studiu recent a aratat ca, gravidele ce urmeaza diete hiperproteice cu continut crescut de carne procesata au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat, comparativ cu cele ce nu adopta astfel de diete.

Recomandarile dietetice trebuie sa vizeze o crestere ponderala suficient de mare la gravidele cu IMC sub 19.8 kg/mp anterior sarcinii pentru a micsora incidenta nou-nascutilor mici pentru varsta gestationala, iar la gravidele supraponderale si obeze, gravide susceptibile de a da nastere unor copii mari pentru varsta gestationala, recomandarile nutritionale trebuie sa vizeze o crestere in greutate limitata.

Societatea americana de obstetrica recomanda pentru toate gravidele obeze o crestere ponderala minima de 7 kg, recomandare care nu se aplica intotdeauna, si, mai ales, nu se aplica in cazul femeilor cu obezitate morbida preconceptionala (IMC peste 35 kg/mp). La acestea o crestere in greutate minima sau chiar absenta cresterii in greutate, nu pare sa se coreleze cu greutatea la nastere a nou-nascutului.

LIPIDELE

Aportul de glucide in sarcina c diabet gestational trebuie limitat, aceasta limitare favorizand cresterea aportului de lipide pentru mentinerea necesarului caloric. In afara sarcinii, o ratie alimentara echilibrata trebuie sa contina grasimi in proportie de maxim 30% din totalul energetic zilnic.

Din acest procent aportul de grasimi saturate trebuie sa fie maxim 10%, cele 20% ramase fiind reprezentate de acizi grasi mononesaturati si acizi grasi polinesaturati.

Nu este cert insa daca, aceste recomandari sunt aplicabile si in sarcina. Totusi, unele studii pe animale au concluzionat ca dietele cu continut foarte mare de grasimi saturate (peste 10%) aplicate la animalele gestante se asociaza cu cresterea riscului de boala cardiovasculara la urmasi.

Aportul de grasimi in sarcina se pare ca trebuie limitat si datorita faptului ca recurenta diabetului gestational este mai probabila la femeile care au avut un aport lipidic crescut in sarcinile precedente.

Nutritia in diabetul gestationalPotentialele beneficii datorate inlocuirii acizilor grasi saturati cu acizii grasi mononesaturati in dieta gravidei nu au fost inca demonstrate. Exista unele studii realizate la non-gestante care subliniaza ca insulino-rezistenta si valorile serice ale trigliceridelor si LDL colesterolului s-au imbunatatit dupa cresterea aportului de acizi grasi mononesaturati in dieta. Intr-un studiu danez nu s-a remarcat nicio imbunatatire a sensibilitatii la insulina dupa marirea aportului de acizi grasi mononesaturati la femeile gravide cu diabet gestational.

Se pare totusi ca, aportul crescut de acizi grasi mononesaturati in dieta are un efect benefic asupra tensiunii arteriale.

Conform Ghidurilor ADA si EASD aportul lipidelor saturate trebuie limitat la cel mult 7% din totalul caloric. Lipidele mononesaturate se gasesc in uleiul de masline, avocado, nuci, arahide. Lipidele polinesaturate sunt reprezentate de acizii grasi esentiali (acizi grasi polinesaturati omega-3 si acizi grasi polinesaturati omega-6).

Acizii grasi polinesaturati omega-3 au ca reprezentanti acidul alfa linolenic, acidul eicosapentaenoic si acidul docosahexaenoic, iar cei omega-6: acidul linoleic si acidul arahidonic. Raportul optim recomandat ca si consum de acizi grasi omega 6/omega 3 este 2:1 sau 3:1. Aportul recomandat de acid alfa-linolenic este de 1 g/zi.

VITAMINELE SI MINERALELE

Aportul optim de minerale si vitamine este deosebit de important in sarcina, dar si in diabetul gestational, atat pentru mama, cat si pentru fat, asigurand o dezvoltare fetala corespunzatoare.

Fierul: necesarul de fier in diabetul gestational si in sarcina in general creste cu 20-30%. Gravidelor le este recomandat un aport de 27 mg fier/zi, necesar pentru eritropoieza si pentru a asigura cresterea placentara si fetala. Rezervele materne existente nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul crescut din trimestrele II si III.

Este recomandata, in consecinta, suplimentarea zilnica cu 16-20 mg suplimente de fier, in prize multiple. Recomandarea utilizarii suplimentelor de fier nu exclude o alimentatie diversificata si echilibrata.

Sursele alimentare de fier sunt: ficat, carne rosie slaba, peste, oua, vegetale verzi, cereale imbogatite cu fier, fructe uscate.

Calciul: necesarul de calciu in diabetul gestational si nu numai este de 1000 – 1300 mg/zi, sursele alimentare fiind reprezentate de lactate si produse lactate, peste (somon, sardine), vegetale verzi si legume uscate. Suplimentarea cu vitamina D este recomandata mai ales iarna, datorita expunerii insuficiente la soare.

S-a aratat ca unul din beneficiile administrarii de magneziu in diabetul gestational si in sarcina in general ar fi prevenirea pre-eclampsiei. Doza zilnica recomandata este de 350-400 mg/zi.

Diabetul zaharat gestationalNecesarul zilnic de iod in diabetul gestational si nu numai este de 220 mcg/zi. Surse alimentare de iod: peste, oua, legume, sare imbogatita cu iod.

Suplimentarea preconceptionala de vitamine este asociata, conform studiilor, cu o reducere cu 43% a riscului de malformatii si patologie cardiovasculara a fatului si a nou-nascutului.

Este obligatorie suplimentarea periconceptionala de acid folic, datorita solicitarii crescute gestationale, acesta fiind necesara prevenirii malformatiilor tubului neural (spina bifida), dar si in procesul eritropoiezei, cresterii placentare si fetale.

Necesarul zilnic de acid folic in diabetul gestational si nu numai este de 600 mcg/zi, din care doar 200 mcg provin din alimentatie. Sursele alimentare de acid folic provin din surse naturale: vegetale verzi (broccoli, mazare, spanac), fructe proaspete, ficat, carne de pui, porc, peste (somon, ton), produse din faina integrala – suplimentate cu acid folic.

DIABETUL GESTATIONAL CONCLUZII

Diabetul gestational este o complicatie medicala din ce in ce mai frecvent asociata cu sarcina, ce implica riscuri materno-fetale imediate, dar si la distanta prin aparitia diabetului zaharat tip 2.

Cresterea ponderala exagerata in sarcina se asociaza mai frecvent cu diabetul gestational, iar subalimentatia mamei in ultimele doua trimestre de sarcina se asociaza cu greutate mica la nastere, cu cresterea riscului de diabet zaharat tip 2 si obezitate ulterior in viata.

O dieta optima trebuie sa furnizeze caloriile si nutrientii necesari pentru o dezvoltare fetala normala, fara a afecta sanatatea mamei si sa poate asigura atingerea nivelului glicemic propus, in absenta cetozei.

Suplimentarea cu vitamine si saruri minerale se va lua in considerare atunci cand acestea nu pot fi asigurate prin alimentatie.

Nutritia corectaa femeii gravide poate contribui la prevenirea aparitiei diabetului zaharat tip 2 atat la mama, cat si la copil.

Sursa: Managementul nutritional in diabetul zaharat, bolile metabolice si alte patologii

Nutritia in sarcina si lactatie

Nutritia in sarcina si lactatie

Nutritia in sarcina si lactatie este una dintre principalele preocupari ale femeii din ziua de astazi. Alimentele recomandate in timpul sarcinii sunt indicate si in perioada alaptarii si pot reprezenta si dupa aceea un stil de viata sanatos.

In mod ideal femeile care doresc sa ramana insarcinate trebuie sa renunte la alcool si fumat si sa adopte o alimentatie variata si echilibrata (incepand chiar cu cateva luni inainte de a ramane insarcinate).

Recomandarile nutritionale in sarcina au ca si scop stabilirea unui necesar caloric ce ofera pacientelor un castig ponderal optim in functie de statusul nutritional anterior sarcinii, dar in acelasi timp sa asigure furnizarea tuturor macro si micronutrientilor necesari unei cresteri si dezvoltari fetale normale.

CASTIGUL PONDERAL AL GRAVIDEI

Greutatea nou-nascutului este influentata de castigul ponderal al mamei in perioada sarcinii. Astfel, recomandarile in ceea ce priveste cresterea ponderala a gravidei trebuie sa se efectueze in functie de indicele de masa corporala anterior sarcinii.

Studii recente au demonstrat ca un castig ponderal insuficient al mamei se asociaza cu crestere fetala redusa, greutate mica a fatului la nastere si risc de avort spontan.

Un castig ponderal ce depaseste recomandarile nutritionale se asociaza cu macrosomie, risc de nastere prin cezariana si obezitate infantila.

Castigul ponderal al gravidei in functie de indicele de masa corporala ar trebui sa fie dupa cum urmeaza:

  • IMC<18,5 – castigul ponderal recomandat 12.5 – 18 kg;
  • IMC 18.5 – 24.9 – castigul ponderal recomandat 11.5 – 16 kg;
  • IMC 25 – 29.9 – castigul ponderal recomandat 7 – 11.5 kg;
  • IMC >/= 30 – castig ponderal recomandat 5 – 9 kg.

NECESARUL CALORIC AL GRAVIDEI

Alimentatia in timpul sarcinii nu trebuie sa includa excese, gravida nu trebuie sa manance pentru doi.

Nutritia in sarcina si lactatieIn primul trimestru de sarcina nu trebuie crescut aportul caloric, fata de perioada de dinainte de sarcina. Doar in trimestrul al doilea si al treilea de sarcina trebuie crescut aportul caloric, astfel incat in trimestrul al doilea gravida trebuie sa suplimenteze aportul caloric cu cel putin 340 kcalorii/zi, iar in ultimul trimestru cu 450 kcalorii/zi.

Aportul caloric recomandat gravidei in primul trimestru de sarcina este de aproximativ 2000 kcalorii/zi, urmand ca in urmatoarele doua trimestre aportul caloric sa fie crescut conform recomandarilor.

Departamentul de sanatate SUA recomanda femeilor insarcinate sa se alimenteze in functie de apetit, mentinand in acelasi timp greutatea corporala in limite normale.

NUTRITIA IN SARCINA SI ALAPTARE

Pentru sanatatea mamei si o dezvoltare fetala normala, necesarul energetic, dar si cel al vitaminelor si mineralelor este crescut.

Regulile de baza pentru un aport caloric optim sunt reprezentate de consumul cu moderatie a tuturor grupelor alimentare, consum moderat de sare, hidratare corespunzatoare, interzicerea consumului de alcool si a fumatului, cofeina in cantitati moderate si suplimentarea corespunzatoare a vitaminelor si mineralelor.

Se recomanda 5-6 mese/zi (3 mese principale si 2-3 gustari), iar raportul in ceea ce priveste distributia macronutrientilor este urmatorul:

  • glucide: 45 – 65%;
  • proteine: 10 – 35%;
  • lipide: 20 – 35%.

NECESARUL DE MACRONUTRIENTI

Glucidele

Reprezinta principala sursa de energie pentru fat in perioada sarcinii. Transferul de glucide de la mama la fat se estimeaza a fi intre 17-26 g/zi.

Se prefera consumul hidratilor de carbon cu indice glicemic scazut. De asemenea se recomanda consumul de carbohidrati complecsi, acestia fiind o sursa importanta de fibre alimentare. Cantitatea de fibre alimentare recomandata este de 28 g/zi.

Glucidele recomandate in sarcina:

  • fructe proaspete, de preferat cele cu index glicemic mic: merele, ciresele, portocalele, caisele, zmeura, capsunele, murele;
  • legumele care nu contin amidon: fasole, mazare, linte, ardei, vinete, rosii, castraveti, salata verde, varza;
  • cereale integrale si alimente care contin cereale integrale: orz, ovaz, grau, orez brun, secara, paine din cereale integrale;
  • produse din lapte care nu contin zahar adaugat.

Proteinele

Proteinele sunt esentiale pentru cresterea fatului, mai ales in timpul trimestrelor al doilea si al treilea de sarcina. Consumul zilnic mediu de proteine al gravidei este de 1,1 grame/kgcp/zi.

Cele mai bune surse de proteine sunt carnea slaba, carnea de pasare, pestele si ouale.

Fasolea uscata, mazarea, tofu, produsele lactate si untul de arahide contin de asemenea multe proteine si sunt alimente recomandate in timpul sarcinii.

Alimentele cu continut crescut de proteine sunt dupa cum urmeaza:

  • 100 grame piept de pui contin 33 grame proteine;
  • 100 grame somon contin 25 grame proteine;
  • 100 grame de branza telemea saraca in grasimi contin 13 grame proteine;
  • 100 ml lapte contin 3 grame proteine;
  • 1 ou mare fiert contine 6.3 grame proteine.

Lipidele

Nutritia in sarcina si lactatieSe recomanda un consum zilnic de 20-35 grame lipide, limitandu-se aportul de lipide saturate la cel mult 7%. Printre lipidele recomandate in sarcina se afla lipidele mononesaturate (ulei de masline, nuci, arahide), acizii grasi polinesaturati omega 3 in cantitate de 1,4 grame/zi si omega 6 in cantitate de 13 grame/zi.

Surse importante de acizi omega 3 sunt pestele, uleiul de peste, semintele de in, nuci, iar ca surse de acizi omega 6 se pot mentiona uleiul de porumb, uleiul de floarea soarelui, uleiul de soia, uleiul de rapita.

NECESARUL DE MINERALE

Nutritia in sarcina si alaptare necesita un aport crescut de vitamine si materiale.

Fierul

Femeia gravida necesita un aport zilnic de 27 mg de fier.

Organismul foloseste fierul pentru a produce hemoglobina, o proteina care transporta oxigenul la tesuturi. In timpul sarcinii, volumul de sange creste pentru a se adapta modificarilor din organismul gravidei si pentru a ajuta fatul sa creasca. In consecinta, nevoia de fier aproape ca se dubleaza.

Deficitul de fier la femeia gravida, poate duce la cresterea susceptibilitatii la infectii si astenie. Mai mult, creste riscul de nastere prematura, iar fatul poate avea greutate mica la nastere.

Cele mai bune surse de fier sunt carnea rosie slaba, carnea de pasare si pestele. Alte optiuni includ cerealele fortificate cu fier pentru micul dejun, fructele cu coaja lemnoasa si fructele uscate.

Alimentele cu continut crescut de fier:

  • 100 grame cereale fortificate cu fier – 75 mg fier;
  • 100 grame fasole fiarta – 2 mg fier;
  • 100 grame spanac fiert – 3,5 mg fier;
  • 100 grame muschi de vita – 3.5 mg fier;
  • 100 grame carne de curcan – 2.3 mg fier.

Calciul

Femeia gravida necesita un aport zilnic de 1 g de calciu.

Atat femeia gravida cat si fatul au nevoie de calciu pentru procesul de osificare. Calciul are efecte benefice si asupra sistemului circulator, muscular si nervos.

Daca nu exista suficient calciu in alimentatia gravidei, copilul va lua calciul de care are nevoie din oasele mamei. Gravidele adolescente au nevoie de 1,3 g de calciu zilnic. Cele mai bune surse de calciu sunt produsele lactate, care nu trebuie sa lipseasca din alimentatie, pe parcursul sarcinii.

Alimente cu continut crescut de calciu:

  • 100 ml iaurt contine 180 mg calciu;
  • 100 ml lapte contine 125 mg calciu;
  • 100 grame branza contine 611 mg calciu;
  • 100 grame somon contine 213 mg calciu;
  • 100 grame spanac fiert contine 135 mg calciu;
  • o ceasca de cereale fortificate cu fier poate contine de la 100 pana la 1000 mg calciu.

Magneziul

O gravida necesita 350 mg de magneziu pe zi.

Magneziul este una dintre cele mai importante substante pentru metabolismul uman, fiind mineralul care activeaza peste 300 de enzime.

Alimentele cu continut crescut de magneziu sunt reprezentate de fructe (banana, kiwi, ananas, avocado), fasole, mazare, cereale integrale, seminte de in si susan.

Zincul

Nutritia in sarcina si lactatieO gravida necesita un aport zilnic de 11 mg de zinc.

Zincul este important in principal in primul trimestru de sarcina, pentru o dezvoltare corespunzatoare a sistemului nervos al fatului.

Alimentele cu continut crescut de zinc sunt: cerealele integrale, carnea rosie, fructele de mare, carnea de pasare, fasolea, alunele, nucile si lactatele.

Iodul

O gravida necesita 220 mcg iod zilnic.

Iodul prezinta o importanta deosebita, lipsa acestuia din alimentatie duce la scaderea capacitatii tiroidei materne si fetale de a produce cantitati suficiente de hormoni tiroidieni. Lipsa acestor hormoni duce la retard mental si psiho-motor al fatului.

Seleniul

O gravida are nevoie de 60 mcg de seleniu zilnic.

Deficitul de seleniu este asociat cu risc crescut de aparitie a preeclampsiei in timpul sarcinii.

Alimentele bogate in seleniu sunt reprezentate de: cereale, seminte de floarea soarelui, carne, peste, oua.

Alte minerale necesare in sarcina

Va prezentam in cele ce urmeaza si alte minerale necesare in sarcina:

  • crom – 30 mcg;
  • fluor – 3 mg;
  • mangan – 2 mg;
  • molibden – 50 mcg;
  • fosfor – 700 mg;
  • potasiu – 4.7 g;
  • sodiu – 1.5 g;
  • clor – 2.3 g.

NECESARUL DE VITAMINE

Acidul folic

Acidul folic este o vitamina B care ajuta la prevenirea defectelor de tub neural, anomalii grave ale creierului si maduvei spinarii. Lipsa de acid folic in alimentatia din timpul sarcinii poate creste riscul de nastere prematura. Sunt necesare 800 micrograme de acid folic inainte de conceptie si 600 – 1000 micrograme pe zi in timpul sarcinii.

Cele mai bune surse de acid folic se gasesc in legumele cu frunze verzi, citrice, fasole uscata si mazare, cereale fortificate.

Alimente cu continut crescut de acid folic sunt dupa cum urmeaza:

  • 15 – 45 grame cereale fortificate 100% contin 400 micrograme acid folic;
  • 100 grame spanac fiert contine 110 micrograme acid folic;
  • 100 grame fasole fiarta contine 100 micrograme acid folic;
  • 4 bucati de sparanghel fierte contin 85 micrograme de acid folic;
  • 100 grame arahide uscate si prajite contin 143 micrograme acid folic;
  • o portocala mica are 30 micrograme acid folic.

Vitamina D

Diabetul gestationalVitamina D este responsabila pentru dezvoltarea sistemului osos si a danturii atat la mama, cat si la fat. Lipsa aceste vitamine la gravida poate conduce la nastere prematura si preeclampsie, iar la fat se poate asociat cu hipocalcemie fetala, cu afectarea mineralizarii tesutului osos.

Necesarul zilnic de vitamina D recomandat in sarcina si alaptare este de 15 micrograme pe zi. Alimentele cu continut crescut de vitamina D sunt reprezentate de lapte, oua, peste, ulei de peste.

Vitamina A

Vitamina A este o vitamina solubila in grasimi, depozitata in ficat, importanta pentru dezvoltarea embrionara a fatului.

Necesarul zilnic de vitamina A recomandat in sarcina este de 770 micrograme/zi.

Alimentele cu continut crescut de vitamina A: fructe, legume cu frunze verzi.

Vitamina C

Vitamina C stimuleaza imunitatea, scade riscul de aparitie a anemiei in sarcina si previne aparitia malformatiilor congenitale. Necesarul zilnic de vitamina C recomandat in sarcina si alaptare este de 85 mg/zi.

Alimentele cu continut crescut de vitamina C: citrice, capsune, cirese, kiwi, papaya, ardei gras, varza, broccoli.

Vitamina E

Diabetul zaharat gestationalIn sarcina necesarul de vitamina E este mai mic decat in alte perioade si poate fi asigurat doar prin alimentatie, fara a fo nevoie de administrarea de suplimente.

Excesul de vitamina E prezinta risc crescut de aparitie a malformatiilor cardiace congenitale. Necesarul zilnic de vitamina E recomandat in sarcina si alaptare este de 15 mg/zi.

Alimentele cu continut crescut de vitamina E: spanac, varza, broccoli, patrunjel, migdale, alune, seminte crude.

Vitamina K

Vitamina K previne boala hemolitica a nou-nascutului. Necesarul zilnic de vitamina K recomandat in sarcina si alaptare este de 90 mcg/zi.

Alimente cu continut crescut de vitamina K: broccoli, varza, sparanghel, prune uscate.

Vitamina B6

Favorizeaza sistemul nervos al fatului si este eficienta impotriva greturilor cauzate de sarcina. Necesarul zilnic de vitamina B6 recomandat in sarcina si alaptare este de 1,9 mg/zi.

Alimente cu continut crescut de vitamina B6: cereale integrale, cartofi, fasole, lapte, oua, peste, banane si avocado.

Vitamina B12

Deficitul de vitamina B12 poate provoca malformatii congenitale grave asemanatoare deficitului de acid folic (defect de tub neural).

Necesarul zilnic de vitamina B12 recomandat in sarcina si alaptare este de 2.6 micrograme/zi.

Alimentele cu continut crescut de vitamina B12: carne, lapte, oua, organe, peste.

DISTRIBUTIA NUTRIENTILOR PE MESE SI GRUPE ALIMENTARE

Regulile pentru o alimentatie sanatoasa in timpul sarcinii sunt de fapt regulile generale ale alimentatiei sanatoase.

Mesele vor fi regulate, cuprinzand o varietate de alimente si respectand in linii mari proportiile urmatoare:

Paine si cereale integrale

Nutritia in sarcina si lactatieOri de cate ori este posibil se aleg soiuri de paine integrala sau cereale integrale la micul dejun, deoarece acestea contin mai multe fibre, vitamine si minerale.

Fructe si legume

In timpul sarcinii pot fi consumate atat soiuri proaspete de sezon, dar si congelate, evitand conservele. Toate mesele gravidei trebuie sa includa legume.

Fructele sunt recomandate si intre mese sau dimineata pe stomacul gol. Nu trebuie exagerat cu sucurile de fructe.

Carne, peste, oua, nuci, fasole, linte si naut

Acestea sunt o sursa de proteine, vitamine si minerale. Doua sau trei dintre mesele zilnice ale gravidei trebuie sa includa aceste alimente.

Laptele si produsele lactate

Acestea reprezinta o sursa de calciu si proteine in alimentatia gravidei.

Alimentatia in timpul sarcinii trebuie sa se bazeze pe produse naturale si sa reduca la minimum produsele alimentare care contin grasimi si zahar.

Sursa: Managementul nutritional in diabetul zaharat, bolile metabolice si alte patologii

Durerea de umar in diabetul zaharat

Durerea de umar in diabetul zaharat

Durerea de umar in diabetul zaharat este extrem de frecventa, chiar daca nu este citata ca una dintre complicatiile cronice ale diabetului zaharat.

Durerea de umar este data de capsulita adeziva. Aceasta afectiune reumatologica determina asa numita inghetare a umarului.

Durerea de umar va poate face imposibila ridicarea mainilor deasupra capului, dar si ducerea acestora in spate.

Capsulita adeziva apare in urma modificarilor inflamatorii ale tesutului conjunctiv ce intra in compozitia capsulei umarului.

Odata cu inaintarea in varsta acest tesut se poate ingrosa si se poate strange, in consecinta apar benzi dure de tesut sau aderente. Miscarea umarului odata cu ingrosarea tesutului conjunctiv devine dureroasa, iar miscarile obisnuite ale umarului sunt blocate.

Durerea de umar in diabetul zaharatDurerea de umar avanseaza si umarul devine extrem de rigid si foarte greu de miscat, ca si cum ar fi „inghetat”.

Daca sunteti purtator de pompa de insulina, aceasta afectiune va poate ingreuna foarte tare activitatea.

Dr. Hess Fischl spune ca:

Unul dintre pacientii mei, utilizator de pompa de insulina, a trebuit sa treaca pe injectii de insulina, pana cand problema umarului a fost rezolvata. Durerea de umar ii facea imposibila introducerea seturilor de perfuzie.

Din fericire pacienta a reusit sa-si reia pompa de insulina dupa cateva luni de terapie fizica obisnuita, dar in perioada intermediara a fost necesara o comunicare frecventa intre mine si pacienta pentru a o ajuta sa isi ajusteze dozele de insulina. A trebuit sa tinem cont de durerea de umar, de somnul redus datorat acesteia si de gradul de activitate redus.

DUREREA DE UMAR SI CAPSULITA ADEZIVA

Exista doua tipuri de capsulita adeziva.

Pentru primul tip de capsulita adeziva nu exista o explicatie directa a afectiunii. Durerea de umar si rigiditatea apar in acest caz treptat. Este foarte posibil sa nu observati aceasta impotenta functionala pana cand aceasta nu interfereaza cu activitatile dumneavoastra zilnice.

Al doilea tip de capsulita adeziva este produs de o trauma, cum ar fi o cadere. In acest caz durerea si rigiditate nu se instaleaza treptat si nici nu dispar in timp.

CINE PREZINTA UN GRAD DE RISC CRESCUT?

Aproximativ 20% dintre diabetici prezinta aceasta afectiune. Femeile sunt mai predispuse la capsulita adeziva in comparatie cu barbatii.

Durerea de umar apare in general intre 40 si 65 de ani.

Durerea de umar in diabetul zaharatDesi nu exista o legatura evidenta intre valorile glicemice si durerea de umar, complicatiile pe terment lung ale diabetului zaharat pot include modificari ale tesutului conjunctiv. Glicarea tesutului conjunctiv se produce in general la valori glicemice crescute in mod constant.

Persoanele cu antecedente de capsulita adeziva prezinta un risc crescut de a dezvolta afectiunea la nivelul umarului neafectat initial.

Recurenta durerii pe partea afectata este, de asemenea, posibila, in special in cazul pacientilor cu diabet zaharat.

Alti factori de risc pentru capsulita adeziva includ:

  • probleme tiroidiene;
  • modificari hormonale pe parcursul menopauzei;
  • umflarea umarului;
  • operatia umarului;
  • operatia pe cord deschis;
  • discopatie cervicala;
  • boala Parkinson;
  • boala cardiaca sau interventie chirurgicala la acest nivel.

Potrivit doctorului John M. Vasudevan, profesor de medicina fizica clinica si reabitare, profesor de chirurgie ortopedica la Scoala de Medicina Perelman din cadrul Universitatii din Pennsylvania, poate exista o predispozitie genetica pentru aceasta afectiune, insa dovezile sunt inca neclare.

CARE SUNT SIMPTOMELE CAPSULITEI ADEZIVE?

Capsulita adeziva provoaca dureri progresive, rigiditate, activitate limitata, durere la mobilizarea articulatiei umarulului si dureri nocturne.

Durerea este descrisa de pacienti cu localizare in zona capsulei umarului si nu numai. Durerea de umar poate iradia la nivelul bicepsului si poate fi suficient de puternica pentru a deranja somnul.

Capsulita adeziva prezinta in mare trei etape:

  • etapa dureroasa;
  • etapa de inghetare;
  • etapa de dezghetare.

Aceasta expunere secventiala da nastere multor controverse si nu este pe deplin acceptata de toti profesionistii din medicina.

Durerea de umar si pierderea mobilitatii articulare de la acest nivel poate sa apara pe intreaga durata a afectiunii si dureaza de regula de la un an la doi ani.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE CAPSULITA ADEZIVA?

Daca nu va puteti ridica bratul din cauza durerii este foarte posibil ca medicul curant sa va recomande investigatii imagistice pentru a ajunge la un diagnostic corect si un tratament la fel de corect.

De obicei capsulita adeziva este tratata prin interventie chirurgicala.

Diagnosticul capsulite adezive este unul de excludere in consecinta se vor cauta cauzele posibile ale unei dureri de umar, atat prin examen fizic complet, cat si prin metode imagistice.

O radiografie la nivelul articulatiei afectate poate exclude diagnosticul de osteoartrita.

Examenul RMN este mai des utilizat pentru problemele legate de tesuturile moi.

CUM SE TRATEAZA CAPSULITA ADEZIVA?

Durerea de umar in diabetul zaharatExista mai multe tipuri de tratament. Se recomanda tratamentul precoce si activ. Este foarte important ca umarul afectat sa nu devina rigid.

Majoritatea pacientilor declara o imbunatatire a mobilitatii articulare si o scadere a durerii de la acest nivel prin terapie fizica, caldura localizata, injectii cu corticosteroizi si medicamente antiinflamatoare.

Chiar daca in urma unui puseu acut poate exista o mica rigiditate in miscare, ea este suficient de redusa pentru a impiedica activitatea zilnica.

Doctorul Vasudevan spune:

Vestea proasta este ca durerea de umar poate dura intre 6 luni si doi ani, pana la o recuperare completa.

De retinut insa ca medicamentele corticosteroide cresc concentratiile de glucoza, asadar aceasta terapie poate fi limitata la persoanele cu diabet zaharat.

Pentru persoanele cu diabet zaharat, mai ales in cazul celor care sunt dependente de insulina sau prezinta un control glicemic precar, o injectie cu cortizon poate duce la cresterea glicemiei in primele zile dupa injectare. V-as recomanda cu tarie ca injectia in cauza sa fie efectuata cu ghidaj imagistic – ultrasunete sau fluoroscopie – pentru a furniza medicamentul in articulatia adanca a umarului. Aceasta varianta de tratament maximizeaza cantitatea de steroizi distribuita in regiunea dureroasa si minimizeaza cantitatea ce poate fi absorbita in sange.

In cazul in care toate variantele de tratament de mai sus nu aduc o imbunatatire in urmatoarele doua luni, se poate recomanda interventie chirurgicala.

O abordare chirurgicala este reprezentata de manipularea umarului unui pacient sub anestezie. In acest caz chirurgul forteaza umarul sa se miste si cauzeaza ruperea sau intinderea capsulei comune.

Manipularea sub anestezie este folosita pentru cazurile dificile si este necesara pentru majoritatea persoanelor care sufera de aceasta afectiune.

Anestezia este necesara pentru durere si pentru a permite muschilor sa se relaxeze adecvat, ceea ce permite o gama mai larga de miscari in timpul manipularii.

Fortarea articulatiei umarului dincolo de gama normala a miscarilor poate exacerba temporar durerea inflamtorie in umar, insa acest lucru este acceptabil daca miscarea finala creste ca urmare a acestei interventii.

Durerea de umar in diabetul zaharatA doua optiune chirurgicala este chirurgia artroscopica. In acest caz se fac mai multe incizii mici in jurul umarului afectat. O camera mica ajuta medicul chirurg sa manevreze instrumentele introduse prin aceste incizii.

Instrumentele vor decupa partile afectate ale capsulei si ii vor permite in acest fel umarului sa se miste.

In majoritatea cazurilor ambele tipuri de interventie chirurgicala sunt utilizate pentru a obtine cele mai bune rezultate.

CARE ESTE PROGNOSTICUL CAPSULITEI ADEZIVE?

Terapia fizica si antiinflamatoarele nesteroidiene restabilesc de multe ori miscarea si functionalitatea umarului in decurs de un an. Lasat netratat umarul se poate vindeca in doi ani, in 10% din cazuri aceasta afectiune nu dispare complet.

Dupa interventia chirurgicala ce restabileste miscarea umaruui, terapia fizica trebuie continuata timp de cateva saptamani sau luni pentru a preveni recidiva umarului inghetat.

CUM SE POATE PREVENI DUREREA DE UMAR?

Exista foarte putine informatii legate de modul de prevenire a umarului inghetata. De cele mai multe ori, nici nu se poate determina cauza de a dus la aparitia durerii de umar.

Persoanele cu diabet par a fi mai predispuse la aceasta afectiune, insa datele nu sunt suficiente pentru a putea invinui in totalitate diabetul.

„Daca suferiti un traumatism la nivelul umarului continuati sa va miscati si sa folositi umarul al fel de mult: utilizati-l sau pierdeti-l!” spune doctor Vasudevan.

Sursa: Diabetes on Track

content protection is powered by http://jaspreetchahal.org