" />

Categorie: Coltul specialistului

Lipidele – clasificare

No Comments
Proteinele si diabetul

LIPIDELE – CLASIFICARE

LIPIDELE SIMPLE

  • molecula lor contine doar carbon, hidrogen si oxigen;
  • pot fi:
    • monogliceride;
    • digliceride;
    • trigliceride;
    • ceride;
    • steride.

LIPIDELE COMPLEXE

  • molecula lor contine: carbon, hidrogen, oxigen, fosfor si azot;
  • pot fi:
    • glicerofosfolipide:
      • lecitine;
      • cefaline.
    • sfingolipide:
      • sfingomieline;
      • cerebrozide;
      • gangliozide.
    • derivati lipidici:
      • vitamine liposolubile: A, D, E si K.
    • colesterol:
      • alcool policiclic complex care se gaseste numai in tesuturile animale, indeosebi in lipoproteinele membranelor celulare.

TRIGLICERIDE

  • sunt lipidele cele mai raspandite in alimente;
  • sunt stocate in celulele adipoase ca rezerva energetica;
  • trigliceridele alimentare sunt transportate in plasma cu ajutorul chilomicronilor, iar cele endogene (sintetizate in ficat) sunt transportate cu ajutorul lipoproteinelor cu densitate foarte joasa (VLDL).

COLESTEROLUL

  • sinteza colesterolului are loc in ficat pornind de la acetilcoenzima A;
  • apoi acesta este transportat in sange sub forma de lipoproteine;
  • recomandarile nutritionale vizeaza reducerea aportului de colesterol in alimentatie la mai putin de 300 mg/zi, iar la pacientii cu boli cardiovasculare sub 200 mg/zi.

ACIZII GRASI

a. ACIZII GRASI SATURATI (SFA=SATURATED FATTY ACIDS)

  • au toate situsurile de legare ale atomilor de carbon cu legaturi de hidrogen;
  • se gasesc in grasimile comerciale;
  • dintre ei cei mai aterogenici in ordine descrescatoare a efectului sunt:
    • acidul miristic (in cantitate mare in unt);
    • acidul palmitic (cel mai frecvent in alimentatie 60%);
    • acidul lauric (prezent in uleiul de nuca de cocos si in seminte de palmier).
  • proprietatile hipercolesterolemiante ale acestor grasimi sunt evidente la un consum de SFA de 12% din aportul caloric zilnic.

b. ACIZII GRASI MONONESATURATI (MUFA = MONOUNSATURATED FATTY ACIDS)

  • prezinta o legatura dubla;
  • se gasesc in special in ulei:
    • ulei de masline;
    • ulei de rapita;
    • ulei de floarea soarelui.
  • se gasesc deasemenea in cantitati mici in carnea de porc si in fructele oleaginoase.
  • efectele MUFA:
    • scad colesterolul sanguin;
    • scad LDL colesterolul;
    • scad trigliceridele;
    • scad incidenta bolilor cardiovasculare.

REPREZENTATI:

ACIDUL OLEIC

  • cel mai frecvent din alimentatie.

ACIDUL ELAIDIC

  • izomerul trans al acidului oleic;
  • hipercolesterolemiant, insa nu la fel de mult ca acidul miristic si palmitic.

STEREOIZOMERII

  • sunt produsi prin procesul de hidrogenare, utilizat pe scara larga in industria alimentara pentru a obtine grasimi solide, precum margarina;
  • forma trans a acizilor grasi din grasimile hidrogenate sunt factori de risc pentru dislipidemii si pentru afectiuni coronariene, neoplazii, boli degenerative cronice.

c. ACIZII GRASI POLINESATURATI (PUFA = POLYUNSATURATED FATTY ACIDS)

REPREZENTANTI:

ACIZII GRASI OMEGA 6 (PUFA OMEGA 6)

  • Acidul linoleic
    • cel mai frecvent acid gras din dieta;
    • scade LDL-colesterolul;
    • creste HDL-colesterolul.
  • Acidul arahidonic
    • are ca precursor acidul linoleic;
    • in trombocite se transforma in tromboxan A, substanta   puternic vasoconstrictoare si agreganta a plachetelor.

ACIZII GRASI OMEGA 3 (PUFA OMEGA 3)

  • principalii reprezentanti sunt:
    • acidul alfa linoleic;
    • acidul eicosapentaenoic;
    • acidul docosahexaenoic.
  • continuti in cantitati mari in uleiul de peste (morun, macrou, somon, hering), precum si in capsulele cu ulei de peste;
  • roluri:
    • scaderea agregabilitatii plachetare;
    • cresterea timpului de coagulare;
    • vasodilatatie arteriolara.
  • prin consumul de peste si de ulei de peste, bogat in acid eicosapentaenoic si docosahexaenoic se asigura protectie antiaterogena (scaderea LDL-c si a trigliceridelor), precum si reducerea prevalentei bolilor cardiace;
  • aportul exagerat prelungeste timpul de sangerare;
  • cantitatile mari de omega-3 din dieta favorizeaza:
    • procesele degenerative;
    • fragilizeaza membranele fosfolipidice;
    • determina inrautatirea controlului glicemic din cauza cresterii necesarului de insulina la pacientii cu DZ.

Glucidele – clasificare

No Comments
Glucidele

GLUCIDELE – CLASIFICARE

MONOZAHARIDE:

a. Glucoza:

  • cel mai raspandit glucid din natura;
  • sursa principala de energie pentru organism;
  • surse principale de glucoza libera: struguri, portocale,   morcovi si miere.

b. Fructoza:

  • cel mai dulce monozarid in forma cristalina;
  • surse:
    • fructe (procentul creste pe masura ce fructul se coace);
    • legume deshidratate;
    • miere.

c. Galactoza:

  • nu se gaseste in alimente sub forma libera;
  • intra in compozitia lactozei impreuna cu glucoza.

DIZAHARIDE

a. Zaharoza sau sucroza:

  • formata din glucoza si fructoza;
  • surse:
    • zahar rafinat;
    • produse de cofetarie;
    • dulciuri;
    • bauturi racoritoare;
    • fructe uscate;
    • zahar invertit (mai dulce decat zaharoza, folosit in scop comercial, la prepararea dulciurilor si glazurilor fine).

b. Lactoza:

  • sub actiunea lactazei este hidralizata in glucoza si galactoza;
  • in absenta lactazei apare intoleranta la lactoza;
  • surse:
    • lapte.
  • are doar 1/6 din capacitatea de indulcire a glucozei.

POLIZAHARIDE

a. Amidonul:

  • forma de stocare a carbohidratilor din plante;
  • alcatuit din amiloza si amilopectina.

b. Glicogenul:

  • forma de depozitare a glucidelor in organismele animale: muschi, ficat;
  • carnea si derivatele sale nu contin cantitati aprecialbile de glicogen, din cauza epuizarii acestora in momentul sacrificarii, ca raspuns la hormonii de stres eliberati.

GLUCIDELE – CARACTERIZARE NUTRITIONALA

  • 1 g furnizeaza 4 kcal;
  • trebuie sa reprezinte 45-65% din aportul caloric total al alimentatiei.

Surse de glucide:

  • cereale, fructe, legume, lapte si produse din lapte.

Rolurile glucidelor:

  • glucoza este principalul carburant al tuturor celulelor;
  • glicogenul reprezenta rezerva energetica a organismului.

Fibrele alimentare:

  • sunt principii nutritive de natura vegetala;
  • nu sunt digerabile sub actiunea enzimelor digestive si nu sunt absorbabile in totalitate prin mucoasa intestinala;
  • se recomanda 30-40 g fibre/zi;
  • din punct de vedere al solubilitatii fibrele se clasifica in:
    • insolubile:
      • celuloza, lignina;
      • necesare unei bune functionari a colonului.
    • solubile:
      • pectinele;
      • gume;
      • mucolagii;
    • incetinesc evacuarea gastrica.

Efectele fibrelor:

  • stimuleaza masticatia, fluxul salivar si secretia de suc gastric, contribuind la o buna digestie;
  • determina senzatia de satietate precoce;
  • cresc volumul bolului fecal si reduc timpul tranzitului intestinal, combatand constipatia;
  • contribuie la detoxifierea organismului prin epurarea diversilor produsi toxici, inclusiv a celor cancerigeni;
  • leaga colesterolul si alte grasimi, marind cantitatea excretata si reducand absorbtia intestinala a acestora;
  • contribuie la mentinerea florei bacteriene intestinale  normale.

Proteinele – clasificare

No Comments
Proteinele - rolul in organism

PROTEINELE – CLASIFICARE

Proteinele sunt macromolecule complexe, alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi.

In functie de continutul in aminoacizi esentiali, digestibilitate si biodisponibilitatea aminoacizilor proteinele se impart in:

  • Proteinele de calitatea I
    • cu valoarea biologica cea mai mare – contin toti aminoacizii esentiali in cantitate optima pentru organism;
    • surse: proteine de origine animala.
  • Proteine de calitatea a II-a
    • cu valoare biologica medie;
    • contin toti aminoacizii esentiali, dar nu in raport optim pentru organismul uman;
    • surse: leguminoase, fructe oleaginoase.
  • Proteine de calitatea a III-a
    • cu valoare biologica mica;
    • nu contin toti aminoacizii esentiali;
    • surse: cereale.

Valoarea biologica inseamna cat de eficient sunt utilizate proteinele de catre organism.

Ratia recomandata conform ADA 2018:

  • adulti 15-20% din totalul caloric sau 1 – 1,5 g/kgcp;
  • necesarul poate creste in caz de convalescenta, activitate fizica intensa, boli consumptive.

Surse de proteine:

  • calitate superioara:
    • carne, peste, derivatele lor, lapte;
    • bogate in metionina, lizina;
    • sarace in leucina, izoleucina, valina.
  • oul:
    • cel mai echilibrat continut in aminoacizi;
    • ovovitelina in galbenus;
    • ovalbumina in albus;
    • reprezinta standardul de aur in materie de proteine.
  • legumele si fructele:
    • sarace in proteine;
    • cu exceptia leguminoaselor si fructelor oleaginoase.
  • cereale:
    • proteinele din secara au o valoare biologica mai mare decat cele din grau;
  • soia – proteina intermediara intre cele de animale si cele vegetale.
  • exemple:
    • piept de pui: 23% proteine;
    • somon: 17% proteine;
    • ou: 14% proteine;
    • iaurt: 3% proteine;
    • orez alb fiert: 2,7% proteine;
    • ciuperci: 2% proteine.

Proteinele – rolul in organism

No Comments
Proteinele - rolul in organism

Proteinele reprezinta macronutrienti importanti in functionarea organismului.

Va prezentam in cele ce urmeaza rolul proteinelor:

  • Rol plastic:
    • fundamental, deoarece intra in structura tuturor celulelor;
    • sunt folosite pentru dezvoltarea si reinnoirea celulelor.
  • Rol functional:
    • intra in structura enzimelor, hormonilor, a altor substante biologic active, prin intermediul carora se implica in majoritatea proceselor metabolice.
  • Mentinerea presiunii coloid-osmotice si a echilibrului acido-bazic
  • Dezvoltarea tesutului osos
    • proteinele sunt componente importante ale matricei organice.
  • Cresterea rezistentei organismului fara de actiunea factorilor infectiosi si a noxelor chimice
  • Rol energetic:
    • prin metabolizarea a 1 g de proteine se furnizeaza 4 kcal.

Fibrele alimentare

No Comments
Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natura vegetala, nedigerabile sub actiunea enzimelor digestive si neabsorbabile, in totalitate, prin mucoasa intestinala, deoarece majoritatea sunt polimeri glucidici.

Fibrele alimentare sunt impartite in trei categorii:

  • fibrele structurale: celuloza, lignina, unele hemiceluloze, pectine, care intra in structura peretilor celulari ai plantelor;
  • gumele si mucilagiile: cu rol in reconstituirea zonelor lezate ale plantelor;
  • polizaharidele de depozit: reprezinta rezervele nutritive ale plantelor.

Din punct de vedere al solubilitatii in acizi si baze, fibrele alimentare se clasifica in:

  • insolubile:
    • celuloza, lignina, unele hemiceluloze;
    • necesare unei bune functionari a colonului.
  • solubile:
    • pectinele, unele hemiceluloze, gume, mucilagii, polizaharide de depozit;
    • incetinesc evacuarea gastrica, atenueaza cresterile post-prandiale ale glicemiei.

Efectele benefice pe care le au fibrele alimentare in functionarea optima a organismului:

  • stimuleaza masticatia, fluxul salivar si secretia de suc gastric, contribuind la o buna digestie;
  • determina senzatia de satietate precoce;
  • cresc volumul bolului fecal si reduc timpul tranzitului intestinal, combatand constipatia;
  • contribuie la detoxifierea organismului, prin epurarea diversilor produsi toxici, inclusiv a celor cancerigeni;
  • leaga colesterolul si alte grasimi, marind cantitatea excretata si reducand absorbtia intesinala a acestora;
  • contribuie la mentinerea florei bacteriene intestinale normale.

Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

No Comments
Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

ETAPELE ALCATUIRII UNEI DIETE IN DIABETUL ZAHARAT TIP 2

a. Stabilirea caracteristicilor generale ale unei diete

  • se va efectua un bilant al starii de sanatate:
    • se va evalua diabetul zaharat, controlul glicemic, complicatiile;
    • se vor inregistra comorbiditatile: hipertensiunea arteriala, dislipidemii, insulino-rezistenta, hiperuricemii etc;
    • activitatea fizica;
    • intolerante alimentare.

b. Calculul aportului caloric

  • trebuie sa fie corespunzator nevoilor energetice (varsta, sex, indici antropometrici, activitate fizica);
  • se porneste de la calculul greutatii ideale, care se inmulteste cu un numar de kcal/kg, in functie de efortul depus:
    • repaus la pat 20 kcal/kg greutate ideala;
    • sedentar 25 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mediu 30-35 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mare 40-45 kcal/kg greutate ideala.
  • pentru persoanele supraponderale sau obeze se va alcatui un regim hipocaloric;
  • necesarul caloric va fi deasemenea adaptat in functie de:
    • stari fiziologice:
      • sarcina;
      • alaptare.
    • boli consumptive asociate:
      • hipertiroidism.

c. Distributia caloriilor pe cele trei principii energetice

Glucidele:

  • 50-60% din energia zilnica, minim 30 g fibre/zi;
  • de preferat alimente cu indice glicemic mic pentru ca aplatizeaza glicemia postprandiala.

Grasimile:

  • 25-30% din necesarul caloric:
    • <10%, chiar <7% grasimi saturate;
    • </=10% grasimi polinesaturate;
    • cca 10%, chiar 15% grasimi mononesaturate.
  • colesterol <250 mg/zi;
  • grasimile trans restrictionate, maxim 1 g/1000 kcal;
  • omega 3/omega 6=1/4;
  • uleiul de peste este o buna sursa de acizi grasi omega 3, insa se vor cauta si surse vegetale (nuci, seminte de floarea-soarelui/dovleac).

d. Alegerea alimentelor in cadrul unei diete

  • alimentatie variata, se evita monotonia;
  • alimentele vor fi cantarite sau portiile vor fi dimensionate prin alte metode.

In rezumat:

  • legumele verzi pot fi consumate fara cantar continand 3-5% glucide;
  • legumele radacinoase contin 10-15% glucide, vor fi cantarite;
  • cartoful si usturoiul uscat au 20-25% glucide, vor fi permise in anumite cantitati;
  • fructele au in majoritate un continut de 10-15% glucide, toate sunt indicate in cantitati cantarite pentru diabetici;
  • painea de orice fel si leguminoasele uscate (fasole, soia, linte) contin circa 50% glucide, vor fi indicate in cantitate fixa pe lista de regim;
  • faina, grisul nefiert, pastele crude, orezul nefiert au 70-75 g glucide/100 grame;
  • zaharul contine numai glucide, restul dulciurilor intre 60-100% glucide;
  • laptele si iaurtul cu in jur de 4% glucide;
  • carnea slaba indiferent de specia animalului nu contine glucide.

e. Distributia principiilor energetice pe mese (in special a glucidelor) in cadrul unei diete

  • se va tine seama de programul zilnic individual si de tratamentul diabetului zaharat;
  • la pacientii cu insulino-terapie intensiva, numarul de unitati de insulina se va adapta la cantitatea de hidrati de carbon din dieta;
  • in diabetul zaharat insulino-necesitant distributia glucidelor pe mese va fi astfel:
    • mic dejun: 20-25%;
    • gustare: 10-15%;
    • pranz: 30%;
    • gustare: 10-15%;
    • cina: 25-35%.
  • gustarile pot fi evitate in cazul utilizarii analogilor de insulina cu actiune rapida.

f. Pregatirea corecta a alimentelor

  • se vor folosi reguli de prelucrare mecanica sau termica care sa faciliteze procesul de digestie si mentinerea integrala a principiilor nutritive din alimente, fara producerea de compusi iritanti pe mucoasa digestiva;
  • fibre alimentare: 20-35 g/24 ore;
  • sodiu: <5-6 g/24 ore;
  • alcool: 7 kcal/g alcool.

Efortul fizic:

  • previne sau intarzie aparitia stadiilor avansate la subiectii cu prediabet;
  • aerob:
    • implica utilizarea multor grupe musculare: mers rapid, alergat, inot, ciclism;
    • se observa crestere frecventei respiratorii si a fluxului sanguin.
  • anaerob:
    • perioade de activitate musculara scurte, dar intense: sprint, inot viguros, ridicat greutati;
    • cresc tensiunea arteriala, cresc aliura ventriculara prin stimularea sistemului nervos simpatic cu hipersecretie de catecolamine.

Principii de dietoterapie

No Comments
Principii de dietoterapie

Va prezentam in cele ce urmeaza cateva principii de dietoterapie.

A. Asigurarea aportului energetic

  • de macro/micronutrienti, de lichide necesare pacientului;
  • o dietoterapie echilibrata nu trebuie sa duca la deficite calorice sau la carente de orice fel.

B. Evaluarea completa a statusului nutritional si a starii de sanatate

  • etapa importanta;
  • numai prin aceasta evaluare acest mijloc terapeutic isi va atinge tintele.

C. Alimentatia dietetica recomandata trebuie sa contina date precise:

  • cantitatea de macronutrienti;
  • cantitatea de micronutrienti;
  • cantitatea din fiecare aliment;
  • frecventa meselor conform principiilor alimentatiei sanatoase;
  • aspecte de gastrotehnie in functie de patologia asociata.

D. Recomandarile de dietoterapie vor pune accentul mai intai pe latura pozitiva

  • cat, ce si cand are voie sa manance pacientul, nu cand si ce nu are voie;
  • se va evita astfel reactia negativa a pacientului.

E. Dietoterapia va trebui sa tina seama, cat mai mult posibil, de preferintele alimentare si culinare

  • nu se va pierde insa scopul principal si anume ameliorarea sau vindecarea bolii/bolilor pentru care este prescrisa;
  • se va respecta existenta alergiilor si intolerantelor individuale ale pacientilor;
  • ignorarea acestora poate cauza disconfort si suferinta.

F. Alergiile si intolerantele la alimente sau la aditivi alimentari

  • fenilcetonuria, boala celiaca vor fi luate in calcul si obliga la excluderea din alimentatie a componentei responsabile de aparitia reactiilor nedorite.

G. Persoana care prescrie o alimentatie dietetica trebuie sa aiba cunostinte teoretice de inalt nivel si experienta practica

  • persoana ce prescrie o dieta trebuie sa aiba timp si rabdare, fara graba;
  • dieta va fi transmisa atat pe cale verbala, cat mai ales in scris, sub forma unei foi de alimentatie cu date precise si personalizate privind cantitatea si tipul de alimente indicate, modul de preparare etc.

H. Mentionarea cantitatii de NaCl in orice dieta este obligatorie

  • aceiasi cerinta va fi aplicata si in cazul alcoolului, fumatului si cafelei.

I. Pregatirea culinara

  • va avea ca scop cresterea tolerantei lor, crutand organele bolnave (stomac, ficat, pancreas, intestin), atat din punct de vedere chimic, cat si mecanic si termic.

Denutritia proteica de tip inflamator si non-inflamator

No Comments
Denutritia proteica de tip inflamator si non-inflamator

DENUTRITIA PROTEICA

A. Denutritia proteica de tip I (non-inflamator)

  • albumina plasmatica: valoare normala;
  • rareori comorbiditate cardiovasculara;
  • PCRhs: valoare normala;
  • aport dietetic redus;
  • rata metabolica bazala: normala;
  • stres oxidativ carbonilic: moderat crescut;
  • rata de catabolizare a proteinelor: normala sau scazuta;
  • reversibilitatea (dializa/aport): probabila.

B. Denutritia proteica de tip II (inflamator)

  • albumina plasmatica: scazuta;
  • frecventa comorbiditate cardiovasculara;
  • PCRhs: crescuta;
  • aport dietetic normal sau crescut;
  • rata metabolica bazala: crescuta;
  • stres oxidativ carbonilic: mult crescut;
  • rata de catabolizare a proteinelor: crescuta;
  • reversibilitate (dializa/aport): putin probabila.

Anorexia nervoasa

No Comments
Anorexia nervoasa

Anorexia nervoasa reprezinta autoinfometare voluntara si emaciere, asociate cu o preocupare excesiva pentru greutatea corporala si cu teama, nejustificata, fata de cresterea in greutate.

ANOREXIA NERVOASA – EPIDEMIOLOGIE

  • anorexia nervoasa s-a observat la 0,5-1% din populatia generala;
  • anorexia nervoasa apare mai frecvent la femei intre 15 si 23 de ani;
  • anorexia nervoasa nu tine cont de clasa sociala;
  • raport femei-barbati: 8/10:1.

ANOREXIA NERVOASA – ETIOPATOGENIE

Factori psihologici

  • depresia si anxietatea sunt frecvent intalnite la acesti pacienti;
  • este posibil ca depresia sa nu fie cauza anorexiei, ci mai degrama un efect al infometarii.

Factori familiali

  • familia hiperprotectiva;
  • rolul dominant al mamei si pasiv al tatalui;
  • asteptari foarte inalte ale parintilor de la copii si straduinta acestora de a le indeplini.

Predispozitia genetica

  • rol controversat in patogeneza;
  • prevalenta mai mare la rudele de gradul I;
  • se pare ca exista o tendinta de transmitere familiala a tuturor tulburarilor de personalitate, de tip obsesiv-compulsiv, a trasaturilor psihologice de perfectionism rigid si a inclinatiei spre constrangeri de ordin comportamental.

Factori culturali

  • notiuni gresite asupra ceea ce inseamna greutate sanatoasa;
  • mijloacele mass-media promoveaza siluetele gracile si pot influenta in acest sens;
  • femeile au cea mai mare predispozitie pentru anorexia nervoasa:
    • mai ales cele cu un nivel socio-economic mediu-inalt;
    • adolescentele care tin dieta;
    • cele cu profesii ce impun un anumit ideal al aspectului fizic.
  • alti factori de risc:
    • abuzul de alcool sau droguri;
    • boli ce necesita un regim alimentar cu restrictii.
  • se pare ca pacientii cu anorexie nervoasa prezinta frecvent anomalii ale secretiei de serotonina (componenta a sistemului de inducere a satietatii);
  • serotonina ar avea un efect de inhibitie asupra leptinei si a neuropeptidului Y, de unde si ideea ca antagonistii recaptarii serotoninei pot fi utili in tratamentul anorexiei nervoase.

Denutritia varstnicului – factori etiopatogenici

No Comments
Denutritia varstnicului - factori etiopatogenici

Denutritia varstnicului reprezinta o problema importanta de sanatate. Va prezentam in cele ce urmeaza factorii etiopatogenici pentru denutritia varstnicului.

Modificari functionale legate de varsta

  • modificari hormonale si metabolice (STH, insulina, androgeni) ce cresc proportia tesutului gras;
  • tulburari senzoriale;
  • probleme dentare (nu pot mesteca).

Depresia

  • diminueaza frecvent apetitul.

Ateroscleroza cerebrala si dementa

  • dificultati de deglutitie, tremor;
  • incapacitatea de procurare si pregatire a alimentelor;
  • alterarea memoriei „uita sa manance”.

Boli artrozice, tulburari de deplasare

  • poate deveni dificil sa mearga sa isi procure alimentele, sa le pregateasca.

Conditii sociale

  • singuratatea, decesul partenerului de viata;
  • institutionalizare;
  • venituri reduse.

Polipragmazie

  • afectiuni organice multiple: „iau medicamente cu pumnul”.

content protection is powered by http://jaspreetchahal.org