" />

Optimizarea stilului de viata

No Comments
Tintele glicemice pentru diabetici

Optimizarea stilului de viata reprezinta o parte foarte importanta din tratamentul diabetului. Circa 90% din managementul diabetului zaharat tip 2, dar si tip 1 consta in optimizarea stilului de viata.

Educatia si suportul legat de optimizarea stilului de viata se face:

  • la diagnostic;
  • anual;
  • cand apar complicatii ce influenteaza autocontrolul;
  • cand se schimba medicul.

MANAGEMENTUL GREUTATII CORPORALE

Pentru o scadere in greutate esalonata se va prescrie un deficit de 500 – 750 kcal/zi sau 1200 – 1500 kcal/zi pentru femei si 1500 – 1800 kcal/zi pentru barbati.

Pentru multi pacienti obezi cu diabet zaharat tip 2, o scadere ponderala de peste 5% este necesara pentru un beneficiu final al controlului glicemic, lipidic, tensional. O scadere ponderala sustinuta de peste sau egala cu 7% este optima.

Se interzic alimentele grase sau bogate in carbohidrati.

Se incurajeaza consumul de legume, fructe, cereale integrale, lactate cu grasimi reduse, carne slaba, nuci, seminte.

CARBOHIDRATII

Optimizarea stilului de viataNu se recomanda o dieta saraca in carbohidrati (sub 50 g hidrati de carbon/zi) pentru mai mult de 3-4 luni.

Ponderea hidratilor de carbon in planul nutritional trebuie sa fie adaptata pacientului, numai in acest fel se garanteaza managementul corect pe timp indelungat.

Se va reduce consumul de hidrati rafinati sau cu zahar adaugat.

Se prefera carbohidratii din:

  • legume;
  • fructe;
  • cereale integrale;
  • lactate;
  • produse bogate in fibre si cu incarcatura glicemica scazuta.

Pacientii cu diabet zaharat tip 1 sau diabet zaharat tip 2 insulino-necesitant vor fi instruiti sa isi numere carbohidratii si sa ajusteze doza de insulina in functie de acestia.

Pacientii cu doze fixe de insulina vor urma un regim fix de carbohidrati si orar de masa fix.

Pacientii cu diabet/cu risc de diabet trebuie sa evite bauturile indulcite cu zahar pentru a-si controla greutatea corporala, riscul de boala cardiovasculara si ficat gras. Deasemenea acestia trebuie sa reduca consumul de alimente cu zahar adaugat si sa le inlocuiasca cu alimente mai sanatoase.

PROTEINELE

Se recomanda 1 – 1,5 g/kgcp sau 15 – 20% din totalul caloric.

Reducerea proteinelor nu a fost dovedita ca eficienta in cazul pacientilor cu boala cronica de rinichi.

Consumul de proteine trebuie individualizat in functie de obiceiurile alimentare.

La pacientii cu boala cronica de rinichi se recomanda 0,8 g/kgcp/zi (nu se recomanda o reducere mai mare pentru ca nu s-au dovedit beneficii, nici pentru echilibrul glicemic, nici pentru boala renala cronica).

Sursele de carbohidrati bogate in proteine nu sunt recomandate in tratamentul hipoglicemiei.

GRASIMILE

Se recomanda 20 – 35% din totalul caloric.

Tipul de grasimi consumate este mai important decat cantitate de grasimi. Grasimile saturate trebuie sa fie limitate.

Optimizarea stilului de viataDieta mediteraneana bogata in acizi grasi polinesaturati si mononesaturati s-a dovedit eficienta atat in ceea ce priveste controlul glicemic, cat si pentru controlul valorilor lipidelor din sange.

Suplimentele bazate pe acizi grasi omega-3 nu au aratat aceiasi eficienta (nu se recomanda ca prima intentie in preventia bolii cardiovasculare).

Grasimile trans trebuie evitate, grasimile saturate trebuie reduse si inlocuite cu grasimi cu grasimi monosaturate si polinesaturate, nu cu carbohidrati rafinati.

SODIU

Ca si populatia generala, persoanele cu diabet trebuie sa reduca consumul de sare la 2,3 g/zi, posibil mai mult in caz de hipertensiune arteriala.

Sodiul intr-o cantitate de 1,5 g/zi poate imbunatatii tensiunea arteriala.

MICRONUTRIENTI SI SUPLIMENTE

Nu exista date care sa prezinte beneficiile utilizarii pe termen lung a vitaminelor, mineralelor, ierburilor sau condimentelor la pacientii cu diabet care nu au deficite in acest sens.

Pot exista atentionari pentru utilizarea pe termen lung a antioxidantilor ca vitamina E, C si caroten.

Metforminul este asociat cu deficit de vitamina B12. Testarea regulata a vitaminei B12 trebuie luata in considerare la pacientii in tratament cu metformin, mai ales la cei cu anemie si neuropatie periferica.

ALCOOL

Consumul moderat (nu mai mult de 1 pahar pe zi pentru femei – 2 pahare pe zi pentru barbat).

Alcoolul creste riscul de hipoglicemie (mai ales in caz de tratament cu insulina sau secretagoge), pacientii trebuie sa fie instruiti in acest sens.

Deasemenea alcoolul creste riscul de ingrasare si hiperglicemie in caz de consum exagerat.

Un pahar reprezinta 350 ml bere, 150 ml vin, 50 ml tarie.

INDULCITORII FARA VALOARE NUTRITIVA

Substitut acceptabil cand este consumat cu moderatie.

ACTIVITATEA FIZICA

Copiii si adolescentii cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2 sau prediabet trebuie sa aiba activitate fizica moderata spre viguroasa timp de 60 minute pe zi cel putin 3 zile pe saptamana.

Majoritatea adultilor cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2 trebuie sa aiba activitate fizica moderata spre viguroasa timp de 150 minute pe saptamana cel putin 3 zile pe saptamana, fara sa aiba mai mult de 2 zile consecutive fara efort.

Optimizarea stilului de viataActivitatea fizica de 75 minute pe zi este mai potrivita pentru diabeticii mai tineri si mai in forma (pot alerga cu viteza de 9,7 km/ora timp de cel putin 25 de minute).

Adultii cu diabet zaharat tip 1 si diabet zaharat tip 2 trebuie sa faca efort de rezistenta 2 – 3 zile/saptamana (neconsecutiv).

Toti adultii si mai ales cei cu diabet zaharat tip 2 trebuie sa scada sedentarismul. Sezutul prelungit trebuie intrerupt la fiecare 30 de minute pentru beneficii glicemice.

Antrenamentul de flexibilitate este recomandat de 2 – 3 ori/saptamana pentru adultii mai in varsta cu diabet zaharat tip 2 (yoga si tai-chi pot fi incluse).

Activitatea fizica este recomandata si pentru cei cu diabet zaharat tip 1 insa nu exista dovezi ca ea ar reduce complicatiile sau ar imbunatatii controlul glicemic.

Anumite afectiuni pot contraindica diferite tipuri de exercitii printre aceste afectiuni mentionam:

  • hipertensiunea arteriala;
  • retinopatia diabetica proliferativa netratata;
  • neuropatie autonoma;
  • neuropatie periferica;
  • istoric de ulcere plantare sau picior Charcot.

La pacientii in tratament cu insulina sau secretagoge, daca glicemia inainte de exercitiul fizic este sub 100 mg/dl se recomanda consumul de carbohidrati.

Hipoglicemia post exercitiu fizic poate aparea si poate dura cateva ore datorita insulino-sensibilitatii.

Efortul intens poate creste glicemia in loc sa o scada mai ales daca ea a fost mare initial.

EXERCITIUL FIZIC IN RETINOPATIE

In retinopatia diabetica proliferativa sau retinopatia diabetica neproliferativa severa aerobicul viguros sau exercitiile fizice de rezistenta sunt contraindicate din cauza riscului de a declansa hemoragie vitreana sau dezlipire de retina.

EFORTUL FIZIC IN CAZ DE NEUROPATIE PERIFERICA

Scaderea senzatiei de durere si cresterea pragului de durere in extremitati duce la un risc crescut de infectii cutanate in zonele de piele crapata si distrugerea incheieturilor Charcot atunci cand se executa anumite exercitii.

Mersul cu intensitate moderata cu incaltaminte adecvata nu provoaca ulcere plantare sau reulcerare la cei cu neuropatie periferica.

Persoanele cu rani plantare sau bataturi deschise trebuie sa se limiteze la activitati ce nu implica greutati.

EFORTUL FIZIC IN NEUROPATIA AUTONOMA

Neuropatia autonoma poate creste riscul de raniri datorate exercitiilor sau efecte adverse datorate:

  • scaderii raspunsului cardiac la exercitii;
  • hipotensiunii arteriale posturale;
  • termoreglarii defectuoase;
  • vederii nocturne afectate din cauza reactiei pupilare intarziate;
  • susceptibilitatii crescute la hipoglicemie.

Neuropatia autonoma cardiovasculara reprezinta un factor independent de risc pentru moartea cardiovasculara si boala coronariana ischemica silentioasa. Acesti pacienti trebuie sa aiba avizul medicului cardiolog inainte de a incepe activitatea fizica.

EFORTUL FIZIC IN BOALA CRONICA RENALA

Activitatea fizica poate creste in mod acut excretia urinara de albumina, insa se pare ca nu existra restrictii de efort fizic la acesti pacienti.

OPRIREA FUMATULUI (TUTUN/TIGARI ELECTRONICE)

Toti pacientii trebuie sfatuiti sa nu mai fumeze orice fel de tigari inclusiv tigarile electronice. Fumatul este mai frecvent in randul pacientilor cu afectiuni cronice.

Optimizarea stilului de viataFumatorii cu diabet sau expusi la fumul de tigara au un risc crescut de boala cardio-vasculara, moarte prematura si complicatii microvasculare.

Fumatul pare sa aiba rol in aparitia diabetului zaharat tip 2. Pentru incetarea fumatului se pot adauga preparate farmaceutice.

Chiar daca uniii pacienti cresc in greutate dupa oprirea fumatului, riscul de boala cardiovasculara este in scadere.

Nu s-a dovedit ca tigarile electronice reprezinta o alternativa mai buna sau ca pot ajuta la incetarea fumatului.

PROBLEME PSIHOSOCIALE

Trebuie cautate simptome de:

  • depresie;
  • anxietate;
  • mancat compulsiv.

Pacientii peste 65 de ani trebuie monitorizati pentru afectare cognitiva sau depresie.

SCREENING

Pacientii pot prezenta probleme psihosociale:

  • la debutul bolii;
  • la sfarsitul lunii de miere;
  • atunci cand trebuie crescuta intensitatea tratamentului;
  • cand se descopera complicatii.

Medicul curant intreaba pacientul daca:

  • a avut schimbari de dispozitie in ultimele 2 saptamani;
  • exista noi bariere sau dificultati in administrarea tratamentului;
  • se simt coplesiti sau stresati de diabet sau alti factori de stres.

In caz de simptome pozitive diabeticul va fi trimis la un specialist.

STRESUL IN DIABET

Screening de rutina mai ales atunci cand nu sunt intrunite tintele. Aceasta afectiune se refera la reactii psihologice negative legate de probleme emotionale si griji specifice unei afectiuni cronice.

Persoanele care prezinta aceasta afectiune trebuie reeducate diabetologic pentru a acoperi toate golurile, daca nu se imbunatateste managementul vor fi trimis la un specialist.

INDRUMAREA CATRE PSIHIATRU

Ar trebui ca screening-ul sa fie facut de rutina.

Situatiile in care se recomanda indrumarea catre psihiatru pentru tratament:

  • daca nu sunt atinse tintele la o persoana cu stres diabet educata recent;
  • daca screening-ul s-a dovedit pozitiv pentru simptome de depresie;
  • in prezenta simptomelor de comportament alimentar modificat;
  • daca se omite doza de insulina sau administrarea medicamentelor pentru scaderea in greutate;
  • daca screening-ul este pozitiv pentru anxietate si teama de hipoglicemie;
  • daca se suspecteaza o boala mentala grava;
  • la tinerii sau familiile cu probleme in managementul diabetului zaharat, spitalizari repetate pentru ceto-acidoza diabetica;
  • daca screening-ul este pozitiv pentru probleme cognitive;
  • abilitate in scadere sau afectata de a-si manageria boala;
  • inainte de chirurgie bariatrica sau metabolica si dupa operatia daca se observa o continua nevoie de ajustare si suport.

Dupa Ghidul pentru diabet ADA 2018

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

content protection is powered by http://jaspreetchahal.org