Principii alimentare

Principiile alimentare

Principiile alimentare constituie baza alimentatiei omului modern. Corpul nostru interactioneaza cu mediu atat prin respiratie, cat si prin alimentatie, singura sursa de energie necesara vietii.

Alimentatia in diabetul zaharat a suferit multe schimbari, au fost etape cand infometarea reprezenta reteta unui diabet zaharat bine echilibrat. In zilele noastre pacientii cu diabet consuma un numar bine stabilit de glucide sau carbohidrati. Principiile alimentare sunt cunoscute in secolul nostru, tocmai de aceea alimentatia diabeticilor nu mai este una chinuitoare.

PRINCIPIILE ALIMENTARE

Va prezentam in cele ce urmeaza principiile alimentare pe care trebuie sa le cunoasteti fie ca suferiti sau nu de diabet.

GLUCIDELE

Glucidele mai poarta denumirea de carbohidrati sau hidrati de carbon. Ele reprezinta principala sursa de energie obisnuita si accesibila, asigurand 50-55% din aportul energetic total.

Glucidele se impart in mai multe categorii:

  • glucide simple sau rapide:
    • monozaharide, prezinta o singura molecula elementara: glucoza, fructoza si galactoza;
    • dizaharide, prezinta doua molecule asociate: zaharoza, lactoza, maltoza.
  • glucide complexe care se numesc si polizaharide sau glucide lente:
    • acestea se absorb in intestin numai dupa ce se descompun in molecule glucidice elementare: glucoza, fructoza, galactoza.

Principii alimentarePentru majoritatea diabeticilor glucidele se consuma cu moderatie, carbohidratii se calculeaza in dieta unui diabetic si variaza intre 150 si 250 g HC/24 ore. Se considera ca sanogena o dieta ce utilizeaza glucide prezente in legume, cereale integrale, fructe si lapte degresat.

Glucidele, parte din principiile alimentare se impart in functie de indicele glicemic si de incarcatura glicemica astfel:

  • glucide ce pot fi consumate fara restrictie (necantarite): legumele cu continut mai mic de 5%;
  • glucidele consumate numai cantarite: painea, fainoasele, toate produsele din cereale, orezul, cartofii, leguminoasele uscate, fructele, legumele cu continut mai mare de 5%, laptele, branza de vaci, iaurtul;
  • glucidele interzise: zaharul, prajiturile cu zahar, bomboanele, ciocolata, rahatul, halvaua, siropurile, biscuitii cu zahar, mierea, fructele prea bogate in glucide (strugurii, perele zemoase, curmalele, stafidele, smochinele), inghetata, bauturile comerciala cu zahar.
INDICELE GLICEMIC

Aceasta notiune a aparut in anii ’80 si a fost introdusa de Jenkins, ea se refera la raspunsul glicemic postprandial (capacitatea hiperglicemianta) raportat la un standard care de obicei este glucoza sau painea alba (alimente cu indicele glicemic de 100%).

Fiecare aliment are doua valori ale indicelui glicemic, o valoare ii arata indicele glicemic in comparatie cu glucoza, iar cealalta valoare in comparatie cu painea alba. Cand alimentul de referinta este glucoza, pentru a face conversia la indexul de referinta painea alba, indicele glicemic al alimentului se inmulteste cu 1,4 iar daca alimentul de referinta este painea alba, pentru a face conversia la indexul de referinta glucoza, indicele glicemic al alimentului se imparte la 0,7.

In functie de indicele glicemic alimentele se impart in:

  • alimente cu indice glicemic mare: >70%. Printre acestea mentionam: batoane de ciocolata (70), biscuiti din faina alba (75), briose (70), cartofi la cuptor (95), cartofi prajiti (95), cartofi fierti (85), chipsuri (70), ciocolata (70), cola (70), covrigei (85), croissant (70), dovleac (75), faina de grau (85), faina de orez (95), fulgi de porumb (85), gogosi (75), lasagna (75), morcov gatiti (85), orz standard fiert (85), paine din faina alba (85), paine fara gluten (90), bere (110), zahar alb sau brun (70) etc.
  • alimente cu indice glicemic mediu: 56-69%. Printre acestea mentionam: ananas compot (65), banane (60), caise compot (60), cuscus (65), gem cu zahar adaugat (60), inghetata cu zahar adaugat (60), maioneza (60), marmelada cu zahar adaugat (65), mamaliga (65), miere (60), musli cu zahar sau miere adaugat (65), paine cu faina integrala (65), pizza (60), porumb fiert (65), stafide (65), nutella (55) etc.
  • alimente cu indice glicemic mic: <55%. Printre acestea mentionam: afine (25), agrise (25), alune (15), andive (15), ardei de orice fel (15), avocado (10), baton de cereale fara zahar adaugat (50), biscuiti din faina integrala fara zahar adaugat (50), branza de vaci (30), broccoli proaspat (15), caise proaspete (30), castraveti proaspeti sau murat (15), capsune proaspete (25), ceapa (15), cereale integrale (45) etc.

Indicele glicemic este reprezenta de concentratia in glucide a alimentelor, dar si de continutul in proteine, lipide si fibre alimentare, prezenta amidonului greu digerabil, marimea particulelor de amidon, continutul de apa, modul de preparare a hranei.

Baza unei diete unui pacient ce sufera de diabet zaharat o reprezinta alimentele cu un indice glicemic sub 50%.

Printre beneficiile consumului alimentelor cu un indice glicemic scazut mentionam:

  • senzatia de satietate instalata precoce;
  • reducerea senzatiei de foame;
  • scaderea in greutate prin primele doua caracteristici;
  • marirea sensibilitatii la insulina, asadar imbunatatirea controlului glicemic;
  • scaderea colesterolului seric si in acest fel scaderea riscului de boli cardiovasculare;
  • cresterea capacitatii de efort.
INCARCATURA GLICEMICA

Incarcatura glicemica reprezinta o combinatie intre indicele glicemic al unui aliment cu cantitatea reala de carbohidrati continuta intr-o portie din acel aliment.

Incarcatura glicemica se calculeaza conform unei formule.

PROTEINELE

Principiile alimentareProteinele sunt clasificate in functie de valoarea lor biologica. Valoarea lor biologica este in functie de continutul in aminoacizi esentiali si de proportia acestora.

Aminoacizii esentiali reprezinta o clasa extrem de importanta de acizi, acestia nu pot fi sintetizati de organism, asadar ei trebuiesc extrasi din alimentatie.

Proteinele animale au o valoare biologica mai mare decat cele vegetale si orice proteina din care lipseste un aminoacid esential are o valoare biologica scazuta.

LIPIDELE

Lipidele sunt formate din molecule de acizi grasi esterificati sub forma de trigliceride si fosfolipide.

Rolul lipidelor in organism este major. Printre rolurile lipidelor mentionam:

  • mentinerea integritatii membranelor celulare;
  • structura hormonilor;
  • transmiterea nervoasa;
  • absorbtia nutrientilor.

La fel ca si in cazul proteinelor sau mai exact a aminoacizilor esentiali, o serie dintre acizii grasi nu pot fi sintetizati de organism, denumindu-se acizi grasi esentiali, sursa lor este exclusiv alimentara.

Acizi grasi se clasifica in:

  • saturati;
  • nesaturati:
    • mononesaturati;
    • polinesaturati.

Grasimile de origine animala contin mai multi acizi grasi saturati, iar cele de origine vegetala contin acizi grasi nesaturati. Grasimile sau lipidele ce contin acizi grasi polinesaturati includ si acizii omega 3, acizi ce au calitati de protectie cardiovasculare.

Sterolii alimentari sunt, in principal, reprezentati de colesterol si steroli de origine vegatala (fitosteroli). Chiar daca este atat de blamat colesterolul reprezinta o substanta absolut necesara organismului nostru, el se gaseste in alimentele de origine animala, dar cea mia mare parte a poolului provine din sinteza hepatica. Se considera ca 10% din alimentatie  contribuie la acumularea de colesterol in sange, restul fiind productie proprie hepatica.

Iata continutul in colesterol al catorva alimente: 100 grame creier de bovina: 2000-2300 mg colesterol, 100 grame ficat: 350-500 mg colesterol, 100 grame branzeturi: 80-200 mg colesterol, 100 grame unt: 215 mg colesterol, carne grasa de porc sau vita: 80-125 mg colesterol, 100 ml lapte de vaca: 20 mg colesterol, galbenus dintr-un singur ou: 210 mg colesterol.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.