" />

Etichetă: dr daniela petrache

Suliqua – insulina glargin si lixisenatida

No Comments
Suliqua - insulina glargin si lixisenatida

SULIQUA – INDICATII TERAPEUTICE

Suliqua este indicat la adulti, in asociere cu metformin, pentru tratamentul diabetului zaharat tip 2, pentru a imbunatati controlul glicemic atunci cand acesta nu a fost obtinut cu metformin administrat in monoterapie sau cu metformin administrat in asociere cu un alt medicament antidiabetic oral sau cu insulina bazala.

SULIQUA – DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

Suliqua este disponibil sub forma de doua stilouri injectoare (pen-uri), care ofera diferite optiuni de administrare, adica stiloul injector (pen-ul) Suliqua (10-40), respectiv stiloul injector (pen-ul) Suliqua (30-60). Diferentierea intre concentratiile stilourilor injectoare (pen-urilor) se bazeaza pe intervalul de doze al stiloului injector (pen-ului).

  • Suliqua 100 unitati/ml + 50 micrograme/ml stilou injector (pen) preumplut elibereaza doze in trepte cuprinse intre 10 si 40 unitati insulina glargin, in combinatie cu 5 – 20 micrograme lixisenatida (stiloul injector Suliqua 10 – 40);
  • Suliqua 100 unitati/ml + 33 micrograme/ml stilou injector (pen) preumplut elibereaza doze in trepte cuprinse intre 30 si 60 unitati insulina glargin, in combinatie cu 10 – 20 micrograme lixisenatida (stiloul injector Suliqua 30 – 60).

Doza de Suliqua trebuie stabilita in mod individual, pe baza raspunsului clinic si se ajusteaza treptat, in functie de necesarul de insulina al pacientului. Doza de lixisenatida este crescuta sau scazuta odata cu doza de insulina glargin si depinde, de asemenea, de care dintre stilourile injectoare (pen-uri) se utilizeaza.

Doza initiala: Tratamentul cu insulina bazala sau cu medicamente antidiabetice orale, altele decat metformin, trebuie intrerupt inainte de initierea administrarii de Suliqua.

Doza initiala de Suliqua se bazeza pe tratamentul antidiabetic anterior si pentru a nu depasi doza initiala recomandata pentru lixisenatida de 10 micrograme.

In cazul pacientilor netratati anterior cu insulina: Suliqua (10-40) se administreaza 10 trepte de dozare (10 unitati/5 micrograme lixisenatida).

In cazul pacientilor tratati anterior cu insulina glargin intre 20 si 30 de unitati: Suliqua (10-40) se administreaza 20 trepte de dozare (20 unitati/10 micrograme lixisenatida).

In cazul pacientilor tratato anterior cu insulina glargin intre 30 si 60 de unitati: Suliqua (30 – 60) se administreaza 30 trepte de dozare (30 unitati/10 micrograme lixisenatida).

NB: Daca se utilizeaza o insulina bazala diferita:

  • pentru insulina bazala administrata de doua ori pe zi sau pentru insulina glargin (300 unitati/ml), doza totala zilnica utilizata anterior trebuie scazuta cu 20% pentru a selecta doza initiala de Suliqua;
  • pentru orice alta insulina bazala trebuie aplicata aceiasi regula ca in cazul insulinei glargin (100 unitati/ml).

Doza zilnica maxima este de 60 de unitati de insulina glargin si 20 micrograme lixisenatida, ceea ce corespunde cu 60 trepte de dozare.

Suliqua trebuie injectat o data pe zi, in ora de dinaintea unei mese. Este preferabil ca injectia sa fie efectuata in fiecare zi inainte de aceiasi masa, dupa ce a fost aleasa cea mai convenabila masa.

AJUSTAREA DOZEI

Doza de Suliqua se stabileste in conformitate cu necesarul de insulina al fiecarui pacient in parte. Se recomanda sa se optimizeze controlul glicemic prin ajustarea dozei pe baza de glicemie in conditii de repaus alimentar.

Se recomanda monitorizarea atenta a glicemiei in timpul stabilirii dozei si in saptamanile ulterioare.

  • Daca pacientul incepe administrarea cu stiloul injector (pen-ul) Suliqua 10-40, doza poate fi ajustata pana la 40 de trepte de dozare cu acest stilou injector (pen);
  • Pentru doze>40 trepte de dozare/zi, ajustarea dozei trebuie continuata cu stiloul injector (pen-ul) Suliqua (30-60);
  • Daca pacientul incepe administrarea cu stiloul injector (pen-ul) Suliqua (30-60), doza poate fi ajustata pana la 60 trepte de dozare cu acest stilou injector (pen);
  • Pentru doze total zilnice peste 60 trepte de dozare/zi, nu trebuie utilizat Suliqua.

Ajustarea dozei si a orei de administrare a Suliqua trebuie efectuata de catre pacienti numai sub supravegherea medicului diabetolog, cu monitorizare adecvata a glicemiei.

GRUPE SPECIALE DE PACIENTI

Varstnici (persoane peste 65 de ani)

Suliqua poate fi utilizat la pacientii varstnici. Doza trebuie ajustata in mod individual, pe baza monitorizarii glicemiei. La varstnici, deteriorarea progresiva a functiei renale poate duce la scaderea constanta a necesarului de insulina.

Pentru lixisenatida, nu este necesara ajustarea dozei in functie de varsta. Experienta terapeutica cu Suliqua la pacientii cu varsta peste 75 de ani este limitata.

Insuficienta renala

Suliqua nu este recomandat la pacientii cu insuficienta renala severa si cu afectiune renala in stadiul terminal, deoarece nu exista suficienta experienta terapeutica privind utilizarea lixisenatidei.

Nu este necesara ajustarea dozei de lixisenatida la pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata.

La pacientii cu insuficienta renala, necesarul de insulina poate fi diminuat ca urmare a scaderii metabolizarii insulinei.

La pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata, care utilizeaza Suliqua, pot fi necesare monitorizarea frecventa a glicemiei si ajustarea dozei.

Insuficienta hepatica

Nu este necesara ajustarea dozei de lixisenatida la pacientii cu insuficienta hepatica. La pacientii cu insuficienta hepatica, necesarul de insulina poate fi diminuat, din cauza capacitatii diminuate de gluconeogeneza si scaderii metabolizarii insulinei. La pacientii cu insuficienta hepatica, pot fi necesare monitorizarea frecventa a glicemiei si ajustarea dozei de Suliqua.

Copii si adolescenti

Suliqua nu prezinta utilizare relevanta la copii si adolescenti.

SULIQUA – MOD DE ADMINISTRARE

Suliqua trebuie injectat subcutanat, la nivel abdominal, deltoidian sau la nivelul coapsei.

Locurile de injectare trebuie alternate in cadrul aceleiasi regiuni (abdomen, deltoid sau coapsa) de la o injectie la alta, pentru a scadea riscul de lipodistrofie.

Pacientii trebuie instruiti sa utilizeze intotdeauna un ac nou. Reutilizarea acelor pentru stilourile injectoare (pen-urile) de insulina creste riscul de infundare a acelor, ceea ce poate provoca supradozaj sau subdozaj.

In cazul infundarii acelor, pacientii trebuie sa urmeze instructiunile descrise in instructiunile de utilizare care insotesc prospectul din ambalaj.

Suliqua nu trebuie extras cu seringa din cartusul stiloului injector (pen-ului) preumplut, pentru a evita erorile de administrare si un potential supradozaj.

ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE PENTRU UTILIZARE

Suliqua nu trebuie utilizat la pacientii cu diabet zaharat tip 1 sau pentru tratamentul cetoacidozei diabetice.

Hipoglicemie

Hipoglicemia a fost reactia adversa observata, raportata cel mai frecvent in timpul tratamentului cu Suliqua. Hipoglicemia poate aparea daca doza de Suliqua este mai mare decat este necesar.

Factorii care cresc susceptibilitatea la hipoglicemie impun monitorizarea deosebit de atenta si pot necesita ajustarea dozei. Acesti factori includ:

  • schimbarea zonei de injectare;
  • imbunatatirea sensibilitatii la insulina (prin indepartarea factorilor de stres);
  • activitate fizica neobisnuita, crescuta sau prelungita;
  • afectiuni intercurente (varsaturi, diaree);
  • cosum neadecvat de alimente;
  • omitere a unor mese;
  • consum de alcool etilic;
  • anumite afectiuni endocrine decompensate (hipotiroidism, insuficienta glandei hipofizare anterioare sau adrenocorticale);
  • tratament concomitent cu anumite alte medicamente;
  • lixisenatida si/sau insulina in asociere cu sulfoniluree pot duce la crestere riscului de hipoglicemie. Prin urmare, Suliqua nu trebuie administrat in asociere cu o sulfoniluree.

Doza de Suliqua trebuie stabilita in mod individual, pe baza raspunsului clinic, si se ajusteaza treptat, in functie de necesarul de insulina al pacientului.

Pancreatita acuta

Utilizarea agonistilor receptorilor pentru peptidul 1 asemanator glucagonului (glucagon like peptide 1 GLP-1) a fost asociata cu un risc de aparitie a pancreatitei acute.

Au fost raportate cateva evenimente de pancreatita acuta pentru lixisenatida, cu toate ca nu a fost stabilita o relatie de cauzalitate. Pacientii trebuie informati despre simptomele caracteristice ale pancreatitei acute: durere abdominala severa, persistenta.

In cazul in care este suspectata pancreatita, trebuie intrerupt tratamentul cu Suliqua; daca se confirma diagnosticul de pancreatita acuta, nu trebuie reinceput tratamentul cu lixisenatida. Este necesara prudenta la pacientii cu antecedente de pancreatita.

Afectiuni gastro-intestinale severe

Utilizarea agonistilor receptorilor GLP-1 se poate asocia cu reactii adverse gastro-intestinale. Suliqua nu a fost studiat la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale severe, inclusiv gastropareza severa si, prin urmare, nu este recomandata utilizarea Suliqua la aceasta grupa de pacienti.

Insuficienta renala severa

La pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatinine sub 30 ml/min) sau cu boala renala in stadiu terminal, nu exista experienta terapeutica. Nu este recomandata utilizarea la pacientii cu insuficienta renala severa sau cu boala renala in stadiu terminal.

Medicamente administrate concomitent

Intarzierea golirii gastrice, determinata de lixisenatida, poate reduce viteza de absorbtie a medicamentelor administrate pe cale orala.

Suliqua trebuie utilizat cu precautie la pacientii tratati cu medicamente cu administrare pe cale orala care necesita o absorbtie gastro-intestinala rapida, care necesita supraveghere clinica atenta sau au un indice terapeutic ingust.

Deshidratare

Pacientii trebuie sfatuiti cu privire la riscul potential de deshidratare, ca urmare a reactiilor adverse gastro-intestinale si trebuie luate masuri de precautie pentru a se evita depletia de lichide.

Formare de anticorpi

Administrarea Suliqua poate determina formare de anticorpi anti-insulina glargin si/sau anti-lixisenatida. In cazuri rare, prezenta unor astfel de anticorpi poate face necesara ajustarea dozei de Suliqua, pentru a corecta tendinta la hiperglicemie sau hipoglicemie.

Evitarea erorilor de medicatie

Pacientii trebuie instruiti sa verifice intotdeauna eticheta stiloului injector (pen-ului) inainte de fiecare injectie, pentru a evita inlocuirea accidentala a unor concentratii de Suliqua cu cealalta si inlocuirea din greseala cu alte medicamente antidiabetice injectabile.

Pentru a evita erorile de administrare si un potential supradozaj, nici pacientii si nici profesionistii din domeniul sanatatii nu trebuie sa utilizeze niciodata o seringa pentru a extrage medicamentul din cartusul aflat in stiloul injector (pen-ul) preumplut.

PROPRIETATI FARMACOLOGICE

Mecanism de actiune

Suliqua este o combinatie de doua substante active cu mecanisme de actiune complementare pentru imbunatatirea controlului glicemic: insulina glargin, un analog de insulina bazala (care actioneaza in principal, asupra glicemiei in conditii de repaus alimentar) si lixisenatida, un agonist al receptorilor GLP-1 (care actioneaza, in principal, asupra glicemiei post-prandiale).

Insulina glargin

Actiunea principala a insulinei, inclusiv a insulinei glargin, este reglarea metabolismului glucozei. Insulina si analogii acesteia scad glicemia prin stimularea captarii periferice a glucozei, in special de catre muschii scheletici si tesutul adipos si prin inhibarea productiei hepatice de glucoza. Insulina inhiba lipoliza si proteoliza si creste sinteza de proteine.

Lixisenatida

Lixisenatida este un agonist al receptorului peptidului-1 asemanator glucagonului (GLP-1). Receptorul GLP-1 este tinta GLP-1 nativ, un hormon endogen din clasa incretinelor, care potenteaza secretia de insulina dependenta de glucoza din celulele beta-pancreatice si inhiba glucagonul din celulele alfa pancreatice.

Lixisenatida stimuleaza secretia de insulina atunci cand glicemia este crescuta, dar nu si in cazul normoglicemiei, ceea ce limiteaza riscul de hipoglicemie. In paralel, secretia de glucagon este suprimata.

In cazul aparitiei hipoglicemiei, mecanismul de compensare prin secretia de glucagon este pastrat. O injectie post-prandiala de lixisenatida incetineste, de asemenea, golirea gastrica, scazand astfel viteza cu care glucoza derivata din alimentele ingerate este absorbita si apare in circulatie.

Combinatia intre insulina glargin si lixisenatida nu are nicio ingluenta asupra farmacodinamicii insulinei glargin. Influenta combinatiei dintre insulina glargin si lixisenatida asupra farmacodinamicii nu a fost investigata in studiile de faza 1.

Sursa: Rezumatul produsului Suliqua

Lipidele – clasificare

No Comments
Proteinele si diabetul

LIPIDELE – CLASIFICARE

LIPIDELE SIMPLE

  • molecula lor contine doar carbon, hidrogen si oxigen;
  • pot fi:
    • monogliceride;
    • digliceride;
    • trigliceride;
    • ceride;
    • steride.

LIPIDELE COMPLEXE

  • molecula lor contine: carbon, hidrogen, oxigen, fosfor si azot;
  • pot fi:
    • glicerofosfolipide:
      • lecitine;
      • cefaline.
    • sfingolipide:
      • sfingomieline;
      • cerebrozide;
      • gangliozide.
    • derivati lipidici:
      • vitamine liposolubile: A, D, E si K.
    • colesterol:
      • alcool policiclic complex care se gaseste numai in tesuturile animale, indeosebi in lipoproteinele membranelor celulare.

TRIGLICERIDE

  • sunt lipidele cele mai raspandite in alimente;
  • sunt stocate in celulele adipoase ca rezerva energetica;
  • trigliceridele alimentare sunt transportate in plasma cu ajutorul chilomicronilor, iar cele endogene (sintetizate in ficat) sunt transportate cu ajutorul lipoproteinelor cu densitate foarte joasa (VLDL).

COLESTEROLUL

  • sinteza colesterolului are loc in ficat pornind de la acetilcoenzima A;
  • apoi acesta este transportat in sange sub forma de lipoproteine;
  • recomandarile nutritionale vizeaza reducerea aportului de colesterol in alimentatie la mai putin de 300 mg/zi, iar la pacientii cu boli cardiovasculare sub 200 mg/zi.

ACIZII GRASI

a. ACIZII GRASI SATURATI (SFA=SATURATED FATTY ACIDS)

  • au toate situsurile de legare ale atomilor de carbon cu legaturi de hidrogen;
  • se gasesc in grasimile comerciale;
  • dintre ei cei mai aterogenici in ordine descrescatoare a efectului sunt:
    • acidul miristic (in cantitate mare in unt);
    • acidul palmitic (cel mai frecvent in alimentatie 60%);
    • acidul lauric (prezent in uleiul de nuca de cocos si in seminte de palmier).
  • proprietatile hipercolesterolemiante ale acestor grasimi sunt evidente la un consum de SFA de 12% din aportul caloric zilnic.

b. ACIZII GRASI MONONESATURATI (MUFA = MONOUNSATURATED FATTY ACIDS)

  • prezinta o legatura dubla;
  • se gasesc in special in ulei:
    • ulei de masline;
    • ulei de rapita;
    • ulei de floarea soarelui.
  • se gasesc deasemenea in cantitati mici in carnea de porc si in fructele oleaginoase.
  • efectele MUFA:
    • scad colesterolul sanguin;
    • scad LDL colesterolul;
    • scad trigliceridele;
    • scad incidenta bolilor cardiovasculare.

REPREZENTATI:

ACIDUL OLEIC

  • cel mai frecvent din alimentatie.

ACIDUL ELAIDIC

  • izomerul trans al acidului oleic;
  • hipercolesterolemiant, insa nu la fel de mult ca acidul miristic si palmitic.

STEREOIZOMERII

  • sunt produsi prin procesul de hidrogenare, utilizat pe scara larga in industria alimentara pentru a obtine grasimi solide, precum margarina;
  • forma trans a acizilor grasi din grasimile hidrogenate sunt factori de risc pentru dislipidemii si pentru afectiuni coronariene, neoplazii, boli degenerative cronice.

c. ACIZII GRASI POLINESATURATI (PUFA = POLYUNSATURATED FATTY ACIDS)

REPREZENTANTI:

ACIZII GRASI OMEGA 6 (PUFA OMEGA 6)

  • Acidul linoleic
    • cel mai frecvent acid gras din dieta;
    • scade LDL-colesterolul;
    • creste HDL-colesterolul.
  • Acidul arahidonic
    • are ca precursor acidul linoleic;
    • in trombocite se transforma in tromboxan A, substanta   puternic vasoconstrictoare si agreganta a plachetelor.

ACIZII GRASI OMEGA 3 (PUFA OMEGA 3)

  • principalii reprezentanti sunt:
    • acidul alfa linoleic;
    • acidul eicosapentaenoic;
    • acidul docosahexaenoic.
  • continuti in cantitati mari in uleiul de peste (morun, macrou, somon, hering), precum si in capsulele cu ulei de peste;
  • roluri:
    • scaderea agregabilitatii plachetare;
    • cresterea timpului de coagulare;
    • vasodilatatie arteriolara.
  • prin consumul de peste si de ulei de peste, bogat in acid eicosapentaenoic si docosahexaenoic se asigura protectie antiaterogena (scaderea LDL-c si a trigliceridelor), precum si reducerea prevalentei bolilor cardiace;
  • aportul exagerat prelungeste timpul de sangerare;
  • cantitatile mari de omega-3 din dieta favorizeaza:
    • procesele degenerative;
    • fragilizeaza membranele fosfolipidice;
    • determina inrautatirea controlului glicemic din cauza cresterii necesarului de insulina la pacientii cu DZ.

Glucidele – clasificare

No Comments
Glucidele

GLUCIDELE – CLASIFICARE

MONOZAHARIDE:

a. Glucoza:

  • cel mai raspandit glucid din natura;
  • sursa principala de energie pentru organism;
  • surse principale de glucoza libera: struguri, portocale,   morcovi si miere.

b. Fructoza:

  • cel mai dulce monozarid in forma cristalina;
  • surse:
    • fructe (procentul creste pe masura ce fructul se coace);
    • legume deshidratate;
    • miere.

c. Galactoza:

  • nu se gaseste in alimente sub forma libera;
  • intra in compozitia lactozei impreuna cu glucoza.

DIZAHARIDE

a. Zaharoza sau sucroza:

  • formata din glucoza si fructoza;
  • surse:
    • zahar rafinat;
    • produse de cofetarie;
    • dulciuri;
    • bauturi racoritoare;
    • fructe uscate;
    • zahar invertit (mai dulce decat zaharoza, folosit in scop comercial, la prepararea dulciurilor si glazurilor fine).

b. Lactoza:

  • sub actiunea lactazei este hidralizata in glucoza si galactoza;
  • in absenta lactazei apare intoleranta la lactoza;
  • surse:
    • lapte.
  • are doar 1/6 din capacitatea de indulcire a glucozei.

POLIZAHARIDE

a. Amidonul:

  • forma de stocare a carbohidratilor din plante;
  • alcatuit din amiloza si amilopectina.

b. Glicogenul:

  • forma de depozitare a glucidelor in organismele animale: muschi, ficat;
  • carnea si derivatele sale nu contin cantitati aprecialbile de glicogen, din cauza epuizarii acestora in momentul sacrificarii, ca raspuns la hormonii de stres eliberati.

GLUCIDELE – CARACTERIZARE NUTRITIONALA

  • 1 g furnizeaza 4 kcal;
  • trebuie sa reprezinte 45-65% din aportul caloric total al alimentatiei.

Surse de glucide:

  • cereale, fructe, legume, lapte si produse din lapte.

Rolurile glucidelor:

  • glucoza este principalul carburant al tuturor celulelor;
  • glicogenul reprezenta rezerva energetica a organismului.

Fibrele alimentare:

  • sunt principii nutritive de natura vegetala;
  • nu sunt digerabile sub actiunea enzimelor digestive si nu sunt absorbabile in totalitate prin mucoasa intestinala;
  • se recomanda 30-40 g fibre/zi;
  • din punct de vedere al solubilitatii fibrele se clasifica in:
    • insolubile:
      • celuloza, lignina;
      • necesare unei bune functionari a colonului.
    • solubile:
      • pectinele;
      • gume;
      • mucolagii;
    • incetinesc evacuarea gastrica.

Efectele fibrelor:

  • stimuleaza masticatia, fluxul salivar si secretia de suc gastric, contribuind la o buna digestie;
  • determina senzatia de satietate precoce;
  • cresc volumul bolului fecal si reduc timpul tranzitului intestinal, combatand constipatia;
  • contribuie la detoxifierea organismului prin epurarea diversilor produsi toxici, inclusiv a celor cancerigeni;
  • leaga colesterolul si alte grasimi, marind cantitatea excretata si reducand absorbtia intestinala a acestora;
  • contribuie la mentinerea florei bacteriene intestinale  normale.

Proteinele – clasificare

No Comments
Proteinele - rolul in organism

PROTEINELE – CLASIFICARE

Proteinele sunt macromolecule complexe, alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi.

In functie de continutul in aminoacizi esentiali, digestibilitate si biodisponibilitatea aminoacizilor proteinele se impart in:

  • Proteinele de calitatea I
    • cu valoarea biologica cea mai mare – contin toti aminoacizii esentiali in cantitate optima pentru organism;
    • surse: proteine de origine animala.
  • Proteine de calitatea a II-a
    • cu valoare biologica medie;
    • contin toti aminoacizii esentiali, dar nu in raport optim pentru organismul uman;
    • surse: leguminoase, fructe oleaginoase.
  • Proteine de calitatea a III-a
    • cu valoare biologica mica;
    • nu contin toti aminoacizii esentiali;
    • surse: cereale.

Valoarea biologica inseamna cat de eficient sunt utilizate proteinele de catre organism.

Ratia recomandata conform ADA 2018:

  • adulti 15-20% din totalul caloric sau 1 – 1,5 g/kgcp;
  • necesarul poate creste in caz de convalescenta, activitate fizica intensa, boli consumptive.

Surse de proteine:

  • calitate superioara:
    • carne, peste, derivatele lor, lapte;
    • bogate in metionina, lizina;
    • sarace in leucina, izoleucina, valina.
  • oul:
    • cel mai echilibrat continut in aminoacizi;
    • ovovitelina in galbenus;
    • ovalbumina in albus;
    • reprezinta standardul de aur in materie de proteine.
  • legumele si fructele:
    • sarace in proteine;
    • cu exceptia leguminoaselor si fructelor oleaginoase.
  • cereale:
    • proteinele din secara au o valoare biologica mai mare decat cele din grau;
  • soia – proteina intermediara intre cele de animale si cele vegetale.
  • exemple:
    • piept de pui: 23% proteine;
    • somon: 17% proteine;
    • ou: 14% proteine;
    • iaurt: 3% proteine;
    • orez alb fiert: 2,7% proteine;
    • ciuperci: 2% proteine.

Proteinele – rolul in organism

No Comments
Proteinele - rolul in organism

Proteinele reprezinta macronutrienti importanti in functionarea organismului.

Va prezentam in cele ce urmeaza rolul proteinelor:

  • Rol plastic:
    • fundamental, deoarece intra in structura tuturor celulelor;
    • sunt folosite pentru dezvoltarea si reinnoirea celulelor.
  • Rol functional:
    • intra in structura enzimelor, hormonilor, a altor substante biologic active, prin intermediul carora se implica in majoritatea proceselor metabolice.
  • Mentinerea presiunii coloid-osmotice si a echilibrului acido-bazic
  • Dezvoltarea tesutului osos
    • proteinele sunt componente importante ale matricei organice.
  • Cresterea rezistentei organismului fara de actiunea factorilor infectiosi si a noxelor chimice
  • Rol energetic:
    • prin metabolizarea a 1 g de proteine se furnizeaza 4 kcal.

Fibrele alimentare

No Comments
Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natura vegetala, nedigerabile sub actiunea enzimelor digestive si neabsorbabile, in totalitate, prin mucoasa intestinala, deoarece majoritatea sunt polimeri glucidici.

Fibrele alimentare sunt impartite in trei categorii:

  • fibrele structurale: celuloza, lignina, unele hemiceluloze, pectine, care intra in structura peretilor celulari ai plantelor;
  • gumele si mucilagiile: cu rol in reconstituirea zonelor lezate ale plantelor;
  • polizaharidele de depozit: reprezinta rezervele nutritive ale plantelor.

Din punct de vedere al solubilitatii in acizi si baze, fibrele alimentare se clasifica in:

  • insolubile:
    • celuloza, lignina, unele hemiceluloze;
    • necesare unei bune functionari a colonului.
  • solubile:
    • pectinele, unele hemiceluloze, gume, mucilagii, polizaharide de depozit;
    • incetinesc evacuarea gastrica, atenueaza cresterile post-prandiale ale glicemiei.

Efectele benefice pe care le au fibrele alimentare in functionarea optima a organismului:

  • stimuleaza masticatia, fluxul salivar si secretia de suc gastric, contribuind la o buna digestie;
  • determina senzatia de satietate precoce;
  • cresc volumul bolului fecal si reduc timpul tranzitului intestinal, combatand constipatia;
  • contribuie la detoxifierea organismului, prin epurarea diversilor produsi toxici, inclusiv a celor cancerigeni;
  • leaga colesterolul si alte grasimi, marind cantitatea excretata si reducand absorbtia intesinala a acestora;
  • contribuie la mentinerea florei bacteriene intestinale normale.

Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

No Comments
Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

ETAPELE ALCATUIRII UNEI DIETE IN DIABETUL ZAHARAT TIP 2

a. Stabilirea caracteristicilor generale ale unei diete

  • se va efectua un bilant al starii de sanatate:
    • se va evalua diabetul zaharat, controlul glicemic, complicatiile;
    • se vor inregistra comorbiditatile: hipertensiunea arteriala, dislipidemii, insulino-rezistenta, hiperuricemii etc;
    • activitatea fizica;
    • intolerante alimentare.

b. Calculul aportului caloric

  • trebuie sa fie corespunzator nevoilor energetice (varsta, sex, indici antropometrici, activitate fizica);
  • se porneste de la calculul greutatii ideale, care se inmulteste cu un numar de kcal/kg, in functie de efortul depus:
    • repaus la pat 20 kcal/kg greutate ideala;
    • sedentar 25 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mediu 30-35 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mare 40-45 kcal/kg greutate ideala.
  • pentru persoanele supraponderale sau obeze se va alcatui un regim hipocaloric;
  • necesarul caloric va fi deasemenea adaptat in functie de:
    • stari fiziologice:
      • sarcina;
      • alaptare.
    • boli consumptive asociate:
      • hipertiroidism.

c. Distributia caloriilor pe cele trei principii energetice

Glucidele:

  • 50-60% din energia zilnica, minim 30 g fibre/zi;
  • de preferat alimente cu indice glicemic mic pentru ca aplatizeaza glicemia postprandiala.

Grasimile:

  • 25-30% din necesarul caloric:
    • <10%, chiar <7% grasimi saturate;
    • </=10% grasimi polinesaturate;
    • cca 10%, chiar 15% grasimi mononesaturate.
  • colesterol <250 mg/zi;
  • grasimile trans restrictionate, maxim 1 g/1000 kcal;
  • omega 3/omega 6=1/4;
  • uleiul de peste este o buna sursa de acizi grasi omega 3, insa se vor cauta si surse vegetale (nuci, seminte de floarea-soarelui/dovleac).

d. Alegerea alimentelor in cadrul unei diete

  • alimentatie variata, se evita monotonia;
  • alimentele vor fi cantarite sau portiile vor fi dimensionate prin alte metode.

In rezumat:

  • legumele verzi pot fi consumate fara cantar continand 3-5% glucide;
  • legumele radacinoase contin 10-15% glucide, vor fi cantarite;
  • cartoful si usturoiul uscat au 20-25% glucide, vor fi permise in anumite cantitati;
  • fructele au in majoritate un continut de 10-15% glucide, toate sunt indicate in cantitati cantarite pentru diabetici;
  • painea de orice fel si leguminoasele uscate (fasole, soia, linte) contin circa 50% glucide, vor fi indicate in cantitate fixa pe lista de regim;
  • faina, grisul nefiert, pastele crude, orezul nefiert au 70-75 g glucide/100 grame;
  • zaharul contine numai glucide, restul dulciurilor intre 60-100% glucide;
  • laptele si iaurtul cu in jur de 4% glucide;
  • carnea slaba indiferent de specia animalului nu contine glucide.

e. Distributia principiilor energetice pe mese (in special a glucidelor) in cadrul unei diete

  • se va tine seama de programul zilnic individual si de tratamentul diabetului zaharat;
  • la pacientii cu insulino-terapie intensiva, numarul de unitati de insulina se va adapta la cantitatea de hidrati de carbon din dieta;
  • in diabetul zaharat insulino-necesitant distributia glucidelor pe mese va fi astfel:
    • mic dejun: 20-25%;
    • gustare: 10-15%;
    • pranz: 30%;
    • gustare: 10-15%;
    • cina: 25-35%.
  • gustarile pot fi evitate in cazul utilizarii analogilor de insulina cu actiune rapida.

f. Pregatirea corecta a alimentelor

  • se vor folosi reguli de prelucrare mecanica sau termica care sa faciliteze procesul de digestie si mentinerea integrala a principiilor nutritive din alimente, fara producerea de compusi iritanti pe mucoasa digestiva;
  • fibre alimentare: 20-35 g/24 ore;
  • sodiu: <5-6 g/24 ore;
  • alcool: 7 kcal/g alcool.

Efortul fizic:

  • previne sau intarzie aparitia stadiilor avansate la subiectii cu prediabet;
  • aerob:
    • implica utilizarea multor grupe musculare: mers rapid, alergat, inot, ciclism;
    • se observa crestere frecventei respiratorii si a fluxului sanguin.
  • anaerob:
    • perioade de activitate musculara scurte, dar intense: sprint, inot viguros, ridicat greutati;
    • cresc tensiunea arteriala, cresc aliura ventriculara prin stimularea sistemului nervos simpatic cu hipersecretie de catecolamine.

Diabetul zaharat – Cele mai frecvente intrebari

No Comments
Diabetul zaharat - Cele mai frecvente intrebari

ESTE VINA MEA CA A EVOLUAT DIABETUL?

Nu trebuie sa va invinovatiti pentru evolutia diabetului. Realitatea este ca diabetul zaharat este o boala cu o evolutie progresiva.

Exista lucruri pe care le puteti face pentru a incetini progresia diabetului – sa mancati sanatos, sa ramaneti activ/a si sa respectati tratamentul recomandat.

UNEORI, CAND MA GANDESC LA DIABET, MA SIMT SPERIAT/A, DEPRIMAT/A SI CHIAR FURIOS/FURIOASA. ESTE NORMAL?

Absolut normal.

Este firesc pentru multe persoane care sufera de diabet sa treaca prin diferite stadii emotionale inainte de a ajunge la o acceptare a bolii.

SUNT INGRIJORAT/A CA PRIN ADAUGAREA INSULINEI CU ADMINISTRARE LA MESE LA TRATAMENTUL MEU MA VOI INGRASA. CE POT FACE IN LEGATURA CU ACEASTA?

Terapia cu insulina si castigul in greutate merg adeseori impreuna.

Aceasta nu inseamna totusi ca oricine utilizeaza insulina cu administrare prandiala se va ingrasa. Mai mult, exista metode prin care puteti preveni castigul ponderal asociat cu administrarea de insulina.

Incercati sa alegeti alimente mai sanatoase si sa incorporati cateva exercitii fizice in rutina dumneavoastra.

Expertii recomanda 30 de minute pe zi, marea majoritate a zilelor dintr-o saptamana, cu activitate fizica moderat intensa asa cum sunt mersul in ritm rapid, inotul sau mersul pe bicicleta.

Consultati-va medicul si aflati care dintre aceste exercitii sunt cele mai potrivite pentru dumneavoastra.

CUM STIU CE DOZA DE INSULINA PRANDIALA TREBUIE SA-MI ADMINISTREZ?

Medicul diabetolog va preciza necesarul de insulina, cand trebuie sa va faceti injectia, unde si cat de des trebuie sa va controlati nivelul glucozei din sange.

Retineti ca medicul diabetolog este cel care va ajuta sa faceti trecerea catre tratamentul cu insulina cu administrare la mese. Asa ca nu ezitati sa ii puneti intrebari.

VA TREBUI VREODATA SA IMI MODIFIC DOZA DE INSULINA?

Da.

Doza de insulina se va schimba pe parcursul timpului. Insa, nu uitati ca medicul diabetolog va colabora cu dumneavoastra si va ajuta sa invatati cum trebuie sa faceti aceasta modificare.

CUM VOI STI DACA TREBUIE MODIFICATA DOZA DE INSULINA PRANDIALA?

Medicul diabetolog va decide care sunt modificarile dozei de insulina necesare in functie de rezultatele glicemiei. De aceea este foarte important sa pastrati evidenta valorilor glicemiei. In cele mai multe cazuri, veti verifica in mod regulat impreuna cu medicul diabetolog rezultatele glicemiei.

Din notitele dumneavoastra ei pot vedea cum ati evoluat si daca ati avut nevoie de vreo schimbare de doza.

CAND SI CAT DE DES TREBUIE SA IMI ADMINISTREZ INSULINA?

Dupa cum am mentionat, fiecare regim de administrare a tratamentului cu insulina este diferit de la o persoana la alta.

Medicul va determina tegimul de administrare a insulinei potrivit pentru dumneavoastra, in functie de anumite aspecte, precum nivelul glicemiei, regimul alimentar si activitatea fizica.

CUM IMI ADMINISTREZ INJECTIA DE INSULINA?

Medicul diabetolog va invata cum sa va faceti injectia de insulina.

Deasemenea, stiloul injector (pen) pe care il veti folosi va avea instructiuni de folosire.

Diabetul zaharat - Cele mai frecvente intrebariTREBUIE SA TESTEZ GLICEMIA IN MOD REGULAT?

Testarea glicemiei este foarte importanta pentru persoanele cu diabet.

Pastrarea unei evidente il va ajuta pe medicul diabetolog sa vada cat de bine controlat este diabetul si daca aveti nevoie sau nu de modificari ale dozei de insulina.

Chiar daca veti calatori distante lungi, amintiti-va ca trebuie sa va verificati in mod regulat glicemia.

CUM STIU CE NIVEL DE GLICEMIE TREBUIE SA AM?

Nivelul tinta al glicemiei va fi individualizat.

Aceasta inseamna ca exista recomandari generale care sa va dea o idee despre care este nivelul normal de glucoza in sange.

Pentru a afla mai multe despre tinta glicemica individualizata (potrivita dumneavoastra) discutati cu medicul diabetolog curant.

CE ESTE HbA1c? ACEASTA ANALIZA ESTE DIFERITA FATA DE NIVELUL GLICEMIEI?

Cunoscuta ca si hemoglobina A1c sau HbA1c, HbA1c este o masura medie a nivelurilor de glucoza din sange pe parcursul ultimelor 60 pana la 90 de zile.

In mod obisnuit se masoara la cabinetul medicului diabetolog sau la laborator si este o metoda buna prin care se evalueaza evolutia generala.

Este diferita de rezultatele glicemiei pe care le verificati si notati in fiecare zi.

CE SE INTAMPLA DACA MA IMBOLNAVESC?

Chiar daca va imbolnaviti, nu trebuie sa intrerupeti tratamentul cu insulina.

Dar, pentru ca starea de rau va poate afecta necesarul de insulina, asigurati-va ca v-ati consultat cu medicul diabetolog si ati stabilit un plan de actiune pentru zilele in care sunteti bolnav.

Deasemenea, asigurati-va ca va masurati glicemia in mod regulat.

Mai jos sunt cateva recomandari pentru situatiile in care va este rau:

  • nu va opriti administrarea de insulina;
  • daca veti lua vreun medicament pentru raceala, discutati cu farmacistul sa va dea un produs care sa nu contina zahar. Multe siropuri de tuse contin zahar;
  • beti multa apa sau bauturi care nu contin zahar. Incercati sa evitati cafeaua, ceaiurile sau bauturile carbogazoase;
  • daca nu puteti manca, incercati sa inlocuiti mancarea cu lichide care contin glucoza. Tinta este de 15 g de carbohidrati pe ora (150 ml sau 1/2 cana de suc sau bautura carbogazoasa obisnuita);
  • daca varsati sau/si aveti diaree mai des de 2 ori pe ora, sunati medicul diabetolog.

CUM TRATEZ HIPOGLICEMIA?

Uneori persoanele care urmeaza tratament cu insulina sunt supuse riscului de hipoglicemie sau nivel scazut al glicemiei.

Daca aveti hipoglicemie, va puteti simti ametit/a, puteti avea senzatia de „cap gol”, aveti greata, sunteti nervos/nervoasa, iritat/a, anxios/anxioasa, confuz/a sau incapabil/a sa va concentrati, infometat/a, transpirat/a, slabit/a sau adormit/a.

Deasemenea, puteti avea batai mai rapide ale inimii sau puteti simti furnicaturi sau amorteli in buze sau limba.

Beti sau mancati carbohidrati cu actiune rapida (15 grame):

  • 15 g de zahar sub forma de 3 comprimate de glucoza;
  • 15 g (3 lingurite) sau 3 pliculete de zahar de masa dizolvat in apa;
  • 150 ml (1/2 cana) de suc sau bautura carbogazoasa (nu din cele fara zahar sau pentru regim);
  • 15 ml (1 lingura) de miere (nu folositi in cazul copiilor mai mici de 1 an).

Verificati din nou nivelul glicemiei dupa 15 minute de cand ati luat carbohidrati cu actiune rapida. Deasemenea mancati si cativa carbohidrati cu actiune mai indelungata (de exemplu paine, cereale, cartofi, paste) care sa va ajute sa preveniti o alta scadere a nivelului de glucoza din sange.

Tratamentul cu insulina la mese

No Comments
Tratamentul cu insulina la mese

Tratamentul cu insulina administrata la mese reprezinta o masura importanta care va ajuta sa obtineti un control glicemic mai bun.

Cu siguranta aveti multe intrebari referitoare la modul in care insulina cu administrare la mese se va potrivi stilului dumneavoastra de viata. Acest articol cuprinde informatii utile privind tratamentul cu insulina incepand cu monitorizarea glucozei din sange, continuand cu modul de administrare a insulinei (tehnica de injectare).

Veti gasi mai jos toate notiunile necesare pe care trebuie sa le cunoasteti pentru a incepe un tratament corect cu insulina cu administrare la mese.

SENTIMENTE LEGATE DE TRATAMENTUL CU INSULINA

Decizia sa incepeti tratamentul cu insulina administrata prandial (la mese) este un pas important in controlul diabetului. Mai jos incercam sa combatem teama pe care probabil o simtiti si sa va oferim solutii pentru a ii face fata.

In primul rand, trebuie sa va familiarizati cu notiunea de insulina cu administrare prandiala (la mese).

Nu uitati ca un bun control al glicemiei va poate ajuta sa preveniti complicatiile pe termen lung ale diabetului.

TEAMA SI ANXIETATE

Tratamentul cu insulina la meseSunteti nelinistiti pentru ca veti incepe tratamentul cu insulina cu administrare prandiala care va modifica stilul de viata.

Probabil sunteti ingrijorat/a, nestiind cum si cand trebuie sa va administrati insulina, ce riscuri implica acest nou tratament, cat de frecvent sa va monitorizati glicemia. Retineti urmatoarele informatii pentru ca ele va vor fi de folos:

  • medicul diabetolog va colabora indeaproape cu dumneavoastra si va ajuta sa invatat cand sa va injectati insulina. Deasemenea medicul diabetolog va stabili doza de insulina administrata precum si frecventa cu care sa va testati glicemia (glucoza din sange);
  • dispozitivele de administrare a insulinei se numesc stilouri injectoare (pen-uri). Acestea nu necesita pastrare la frigider dupa prima utilizare, ceea ce inseamna ca puteti sa le luati cu dumneavoastra oriunde mergeti. In plus, ele chiar arata ca niste stilouri, asa ca puteti sa le transportati si sa va administrati injectia cu discretie.

Va este teama ca odata cu initierea tratamentului cu insulina cu administrare la mese va veti ingrasa?

Tratamentul cu insulina si castigul in greutate merg adeseori impreuna. Aceasta nu inseamna, totusi, ca oricine isi administreaza insulina se va ingrasa.

Mai mult, exista metode prin care puteti preveni castigul ponderal asociat cu administrarea de insulina. Incercati sa aveti o alimentati sanatoasa si sa integrati cateva exercitii fizice in activitatea dumneavoastra zilnica.

Minim 30 de minute pe zi de activitate fizica moderata intensa asa cum este mersul in ritm rapid, inotul sau mersul pe bicicleta reprezinta recomandarea nutritionistului.

Consultati medicul diabetolog si aflati care dintre aceste exercitii sunt cele mai potrivite pentru dumneavoastra.

Sunteti ingrijorati ca va veti administra o doza incorecta?

Retineti ca medicul diabetolog va precizeaza necesarul de insulina si cand si cum trebuie sa va faceti injectia.

Daca se administreaza o doza prea mare de insulina exista riscul de hipoglicemie, adica un nivel scazut al glucozei in sange. Vom discuta despre hipoglicemie putin mai jos.

Nu doriti sa va faceti injectiile in public.

Este absolut firesc sa nu va simtiti in largul dumneavoastra daca va faceti injectiile de insulina de fata cu altii.

  • Nu va faceti in public injectia cu insulina decat atunci cand va simtiti in largul dumneavoastra sa faceti acest pas. Puteti sa incercati sa va faceti injectia mai intai in fata celor in care aveti incredere, precum familia si prietenii;
  • Sau poate nu veti dori niciodata sa va faceti injectia de insulina in prezenta altor persoane. Ceea ce conteaza este sa va administrati corect injectia de insulina asa cum ati primit recomandarile de la medicul curant.

VINOVATIE

Simtiti ca este vina dumneavoastra ca afectiunea s-a agravat.

Nu va mai invinovatiti. Puteti incetini progresia bolii mancand sanatos, ramanand activ/a. Asa ca incercati sa nu fiti prea dur/a cu dumneavoastra.

Tratamentul cu insulina la meseAm vorbit despre ingrijorarile pe care le-ati putea avea atunci cand incepeti tratamentul cu insulina administrata prandial. Insa exista cateva lucruri importante de invatat, ca de exemplu ce este insulina cu administrare la masa si de ce este parte importanta din regimul dumneavoastra terapeutic.

In continuare vom prezenta cateva lucruri de baza, ca de exemplu, cum actioneaza insulina administrata prandial, cad trebuie administrata, cum se injecteaza, unde se injecteaza si care sunt nivelurile optime ale glicemiei.

Toate acestea sunt lucruri pe care va trebui sa le cunoasteti inainte sa incepeti tratamentul cu insulina cu administrare prandiala.

CUM VA AJUTA INSULINA CU ADMINISTRARE LA MESE?

Prandial se pot administra:

  1. Insulina rapida (analog de insulina cu actiune rapida);
  2. Insulina cu durata de actiune scurta (insulina umana regular);
  3. Preparate premixate (analogi de insulina premixati si insuline premixate umane).

INSULINA RAPIDA

Daca insulina cu actiune lunga (sau bazala) controleaza nivelul glucozei din sange in principal intre mese si noaptea, insulina cu actiune rapida ajuta la normalizarea nivelelor de glucoza dupa masa la care se administreaza.

INSULINA CU DURATA DE ACTIUNE SCURTA (INSULINA UMANA REGULAR)

La fel ca insulina cu actiune rapida, insulina cu durata de actiune scurta ajuta la controlul valorilor glicemice dupa masa la care se administreaza.

Cateva deosebiri intre cele doua tipuri de insulina sunt:

  • analog de insulina cu atiune rapida:
    • se poate administra imediat inainte, in timpul sau imediat dupa masa;
    • program flexibil de mese fara necesitatea gustarilor.
  • insulina cu durata scurta de actiune:
    • se administreaza cu 30-45 minute inainte de masa;
    • program fix de mese si necesitatea gustarilor intre mesele principale.

INSULINA PREMIXATA

Preparatele premixate de insulina sunt combinatii fixe care contin in diferite proportii insulina cu actiune rapida/scurta si insulina cu actiune intermediara.

Cu ajutorul acestor preparate premixate (administrate de doua sau de trei ori pe zi, la mese) se asigura atat controlul glicemiei dupa masa respectiva, cat si necesarul de insulina bazala.

LOCURILE RECOMANDATE PENTRU INJECTARE

Tratamentul cu insulina cu administrare prandiala ar putea necesita mai multe injectii pe zi. De aceea, este foarte important sa stiti care sunt locurile in care puteti sa va faceti injectia.

  • In general, puteti sa faceti injectia in zonele recomandate, oriunde exista un strat de grasime sub piele;
  • Nu faceti niciodata injectia in muschi sau in vena;
  • Inainte de administrarea insulinei, curatati intotdeauna pielea de la nivelul zonei de injectare (spalarea cu apa si sapun, nu este indicata utilizarea substantelor antiseptice);
  • Folositi un ac nou la fiecare injectie.

Rotati zonele de injectare!

Rotati zone de injectare de fiecare data cand efectuati o noua administrare a insulinei. Incercati sa urmati acelasi traseu pe masura ce schimbati zona.

Folosirea indelungata a aceleiasi zone poate determina modificari ale tesutului care micsoreaza sau schimba absorbtia insulinei.

Echipa medicala va ofera informatii specifice despre cum este cel mai bine sa schimbati zonele de injectare.

Verificarea glicemiei (glucoza din sange)

Pentru ca diabetul este o boala progresiva, nivelul glicemiei poate fi uneori mai mare decat este recomandat. Cunoasterea valorilor tinta ale glucozei din sange reprezinta un pas important in controlul evolutiei diabetului.

In timp, diabetul necontrolat poate conduce la complicatii severe.

Desi poate va verificati in mod regulat nivelul glicemiei, aceasta monitorizare este si mai importanta cand aveti tratament cu insulina cu administrare la mese.

Completarea jurnalului de glicemii va permite sa tineti evidenta nivelurilor glicemiei oriunde v-ati afla.

Beneficiile verificarii regulate a glicemiei:

  • puteti urmari daca atingeti obiectivele pe care le-ati stabilit impreuna cu medicul dumneavoastra;
  • veti invata cum oscileaza glicemia in functie de alimentele consumate si de activitatea fizica zilnica;
  • va ajuta sa stabiliti care este doza necesara de insulina si daca aceasta trebuie modificata.

Intrebati medicul diabetolog cat de des trebuie sa va masurati glicemia.

CARE ESTE OBIECTIVUL MEU GLICEMIC?

Asociatia Americana de Diabet (ADA) face urmatoarele recomandari asupra nivelului optim al glicemiei pentru persoanele cu diabet dupa cum urmeaza:

  • inainte de masa: 80 – 130 mg/dl;
  • la 2 ore dupa masa: sub 180 mg/dl;
  • HbA1c: sub 7%.

Valorile pot varia de la o persoana la alta. Medicul diabetolog va spune care sunt obiectivele care vi se potrivesc dumneavoastra.

Hemoglobina glicata (HbA1c) este o masura medie a nivelurilor de glucoza din sange pe parcursul ultimelor 60 pana la 90 de zile. In mod obisnuit se masoara la cabinetul medicului diabetolog sau la un laborator si este o metoda buna prin care se evalueaza controlul glicemic din ultima perioada.

Este diferita de rezultatele glicemiei pe care le verificati si le notati in fiecare zi.

Completati jurnalul de glicemii pentru a tine atat evidenta nivelurilor glicemice si HbA1c, cat si calendarul viitoarelor programari la medic.

RECOMANDARI PENTRU O ALIMENTATIE SANATOASA

Modul corect de a va administra insulina prandiala este doar o parte din modul in care trebuie abordat tratamentul. Probabul ca aveti multe intrebari despre toate schimbarile stilului de viata aduse de tratamentul cu insulina.

Tratamentul cu insulina la meseMai jos vom discuta despre intrebarile obisnuite pe care le au oamenii privind alimentatia sanatoasa, testarea glicemiei din pulpa degetului (automonitorizare), hipoglicemia, administrearea corecta a insulinei.

Alimentatia sanatoasa este o parte importanta din planul terapeutic. Sa aveti o dieta sanatoasa nu inseamna ca nu veti mai putea manca niciodata mancarurile care va plac.

Dieta sanatoasa inseamna pur si simplu sa gasiti un echilibru si sa intelegeti cum reactioneaza organismul dumneavoastra la diferite alimente.

Discutati cu medicul diabetolog despre obiceiurile dumneavoastra alimentare.

Aceste informatii sunt importante pentru stabilirea orarului meselor sia a tratamentului cu insulina prandiala.

Nu uitati sa intrebati despre unele situatii speciale, cum ar fi anumite feluri de mancare din cadrul meselor de la aniversari, sarbatoriloe sau din perioada posturilor religioase.

GHID DE ALIMENTATIE – PRIMELE RECOMANDARI

Dieta persoanelor cu diabet trebuie sa fie cat mai apropiata de o alimentatie sanatoasa si echilibrata, cu amendamentul ca hidratii de carbon sau glucidele trebuie sa fie cantarite sau calculate.

O dieta echilibrata trebuie sa contina atat glucide, cat si proteine si lipide.

Proportia recomandata este: 1/4 carbohidrati lenti (orez, paste fainoase, cartofi, fasole uscata, soia, paine, cereale), 1/2 legume care sa nu contina amidon (fasole verde, morcovi, conopida, salata, brocoli), 1/4 alimente bogate in proteine (carne de pasare, de vita, peste, branzeturi).

ALEGEREA ALIMENTELOR SANATOASE

Tratamentul cu insulina la meseMod de preparare:

  • Alegeti mai dese:
    • copt, inabusit, fiert in apa, la gratar, la rotisor sau sotat;
    • sos de rosii, sosurile sa fie aduse separat.
  • Alegeti mai rar:
    • mancaruri prajite;
    • mancaruri gratinate (cu branza), sosurile dulci sau cu smantana;
    • feluri de mancare cu sos de soia sau glutamat (de sodiu).

Aperitiv:

  • Alegeti mai des:
    • legume simple (rosii, castraveti, dovlecei, spanac, fasole verde etc);
    • supe de legume sau sucuri de fructe si legume;
    • fructe de mare, sushi;
    • paine si cornuri din cereale integrale.
  • Alegeti mai rar:
    • salate cu sosuri si ingrediente bogate in grasimi;
    • supa crema;
    • aripioare, rulouri cu ou, inele de ceapa;
    • paine alba sau cu usturoi.

Felul principal:

  • Alegeti mai des:
    • cerealele integrale, bogate in fibre/cu continut scazut de zahar;
    • paine din cereale integrale, orez brun, paste integrale;
    • cartofi natur;
    • carne slaba, pui, peste, oua, branza slaba;
    • branza tofu, produse din soia si proteine vegetale;
    • leguminoase (linte, naut, fasole uscata);
    • salate (greceasca, de legume, de spanac) sau legume fara sos;
    • sandvisuri cu legume, pizza vegetariana sau rulouri cu legume.
  • Alegeti mai rar:
    • cereale dulci, cu continut scazut in fibre;
    • gogosi, briose, croisante, paine alba;
    • cartofi prajiti, budinca de cartofi;
    • carne foarte sarata si/sau foarte bogata in grasimi (ex. coaste, aripioare, carnati, carne de pui cu tot cu piele, mezeluri);
    • salate cu sosuri cu smantana sau cu maioneza.

Desert:

  • Alegeti mai des:
    • fructe proaspete, iaurt, bauturi cu lapte degresat.
  • Alegeti mai rar:
    • prajituri, placinte, inghetata, produse de patiserie.

Pastrarea unei diete sanatoase ar putea fi dificila uneori, mai ales daca luati masa la restaurant sau daca sunteti in vacanta. Informatiile care urmeaza v-ar putea fi de ajutor pentru momentele mai dificile care apar in mod obisnuit:

  • puteti ruga ca mancarea sa va fie pregatita diferit (de exemplu la cuptor in loc de prajit);
  • rugati sa va aduca sosul separat, pentru a adauga mai putin sos;
  • puteti lua o gustare sanatoasa inainte pentru a nu ajunge infometat la masa;
  • consultati toata oferta din meniu inainte de a comanda;
  • daca felurile de mancare sunt expuse, uitati-va la fiecare inainte de a alege;
  • comandati portii mai mici;
  • incercati mereu mancaruri noi, sanatoase, pentru a descoperi ceva care va place;
  • combinati un fel de mancare sanatos cu unul mai putin sanatos (carne prajita cu salata in loc de cartofi prajiti);
  • impartiti cu ceilalti de la masa alimentele mai putin sanatoase.

STRATEGII DE TESTARE A GLICEMIEI (AUTOTESTARE DIN PULPA DEGETULUI)

Nimanui nu ii place sa se intepe in deget pentru a-si testa glicemia. Insa, pentru ca incepeti tratamentul cu insulina administrata la mese probabil ca veti masura mult mai des glicemia.

Tratamentul cu insulina la mesePentru a putea face cat mai putin dureroasa aceasta procedura va oferim cateva recomandari:

  • nu stergeti cu alcool medicinal zona de intepare:
    • alcoolul medicinal poate face ca zona de intepare sa fie mult mai dureroasa din mai multe motive;
    • poate determina ingrosarea, uscarea pielii si o senzatie de arsura daca inteparea se realizeaza inainte de uscarea alcoolului;
    • daca este necesara curatarea tegumentului, aceasta se face cu apa si sapun.
  • stimulati fluxul de sange local:
    • in loc sa presati varful degetului sau sa folositi un dispozitiv adanc pentru intepatura pentru o proba de sange adecvata, incercati sa imbunatatiti fluxul de sange din deget inainte de a va intepa;
    • folositi apa calda pentru a va spala pe maini, apoi lasati-le in jos cateva minute;
    • deasemenea, puteti incerca sa va masati usor degetul de la baza catre varf;
    • dupa testare, apasati cu un prosop curat de partea testata pentru a opri sangerarea si a preveni invinetirea.
  • dispozitivele utilizate pentru intepare:
    • exista multe tipuri de ace si dispozitive disponibile pentru intepat;
    • discutati cu medicul diabetolog care ar putea fi mai potrivit pentru dumneavoastra.
  • folositi acelasi ac o singura data:
    • de fiecare data cand folositi acul special pentru determinarea glicemiei, el se toceste;
    • este recomandat sa folositi acul o singura data.
  • incercati o intepare mai superficiala:
    • pentru a diminua durerea, alegeti un dispozitiv de intepare care va permite sa masurati adancimea intepaturii;
    • apoi alegeti cel mai mic loc din care sa puteti avea o cantitate potrivita de sange;
    • cu cat mergeti mai adanc, cu atat puteti intepa mai multe terminatii nervoase si astfel, sa simtiti durerea mai puternic.
  • nu folositi acelasi deget pentru testare:
    • incercati sa evitati sa folositi aceleasi degete de fiecare data;
    • puteti sa incercati sa alegeti partile laterale ale pulpei degetului in locul zonei centrale, mai moi, deoarece pe lateral sunt mai putine terminatii nervoase si mai multe vase de sange;
    • veti avea astfel o proba adecvata, mai putin dureroasa.
  • folositi o crema de maini:
    • folositi o crema de maini in mod regulat pentru a face mai moale pielea de la nivelul pulpei degetului si pentru a face testarea mai usoara;
    • indepartati-va crema de pe maini de fiecare data inainte de testare.

CONTROLUL EPISOADELOR DE HIPOGLICEMIE

Uneori pacientii care urmeaza tratament cu insulina sunt supusi riscului de hipoglicemie (atunci cand nivelul glicemiei scade sub 70 mg/dl sau chiar mai jos). Exista cateva cauze frecvente care pot determina hipoglicemie:

  • activitate fizica mai intensa decat de obicei;
  • amanarea/omiterea unei mese;
  • o cantitate insuficienta de alimente consumate la o masa;
  • administrarea unei doze prea mari de insulina;
  • consumul de alcool.

Un lucru important este sa va amintiti ca hipoglicemia se poate trata. Cel mai important este recunoasterea unui episod de hipoglicemie.

FITI ATENTI LA SEMNE

Daca aveti un nivel scazut al glucozei din sange, puteti sa va simtiti:

  • slabit/a, ametit/a, cu senzatie de „cap gol”;
  • nervos/nervoasa, iritabil/a, anxios/anxioasa;
  • confuz/a, incapabil/a de concentrare;
  • infometat/a;
  • inima va bate mai repede;
  • transpirat/a, cu dureri de cap;
  • slabit/a, adormit/a;
  • amorteala sau furnicaturi in limba sau buze.

CUM SA TRATATI HIPOGLICEMIA?

Tratamentul cu insulina la meseDaca banuiti un episod de hipoglicemie, verificati-va imediat, daca se poate, nivelul glucozei din sange.

Hipoglicemia apare cand nivelul glicemiei scade sub 70 mg/dl. Daca nu va puteti verifica glicemia, iar simptomele sugereaza prezenta acesteia, tratati imediat simptomele.

Beti sau mancati carbohidrati cu actiune rapida (15 grame):

  • 15 g de zahar sub forma de 3 comprimate de glucoza;
  • 15 g (3 lingurite) sau 3 pliculete de zahar de masa dizolvat in apa;
  • 150 ml (1/2 cana) de suc sau bautura carbogazoasa (nu din cele fara zahar sau pentru regim);
  • 15 ml (1 lingura) de miere.

Verificati din nou nivelul zaharului din sange dupa 15 minute de cant ati luat carbohidrati cu actiune rapida.

Deasemenea, mancati niste carbohidrati cu actiune mai lunga (paine, cereale, cartofi, paste) care sa va ajute sa preveniti o alta scadere a nivelului de glucoza.

In anumite cazuri, glicemia poate scadea periculos de mult. Semnele unei glicemii foarte scazute sunt:

  • confuzie si dezorientare;
  • pierderea starii de constienta;
  • convulsii.

Daca apar simptomele de mai sus, veti avea nevoie de ajutorul unei alte persoane. Hipoglicemia severa poate cauza chiar deces daca nu se trateaza.

Discutati cu medicul diabetolog despre preventia si tratamentul de urgenta al hipoglicemiilor severe.

TRATAMENTUL CU INSULINA SI CALATORIILE

Doar pentru ca utilizati insulina, aceasta nu inseamna ca nu veti mai putea calatori departe de casa sau in afara tarii.

Cateva reguli generale:

Verificarea regulata a glicemiei este foarte importanta

  • verificati-va nivelul glicemiei cand plecat de acasa si la cateva ore dupa aceea.

Activitatea fizica nu trebuie intrerupta chiar daca sunteti plecat intr-o calatorie

  • pentru a imbunatati circulatia, trebuie sa incercati sa va gasiti mereu timp pentru programul dumneavoastra de exercitii fizice.

Respectati programul meselor si al gustarilor

  • este foarte important sa va respectati programul de masa si sa nu sariti peste gustari;
  • deasemenea, este important sa aveti tot timpul comprimatele de glucoza la dumneavoastra sau alte surse de carbohidrati in caz de hipoglicemie.

Pastrati asupra dumneavoastra un document care sa explice afectiunea dumneavoastra

  • acesta va fi de folos in cazuri de urgenta in care nu puteti explica dumneavoastra cum aveti nevoie de ajutor;
  • puteti purta la dumneavoastra un cupon pe care sa scrie ” Atentie! Persoana cu diabet!” care sa indice ca suferiti de aceasta afectiune.

Tratamentul cu insulina la meseAsigurati-va ca aveti in permanenta insulina la dumneavoastra

Chiar daca veti calatori pentru cateva ore sau pentru cateva saptamani, trebuie sa aveti in permanenta insulina cu dumneavoastra.

Daca veti calatori cu avionul, nu tineti insulina in bagajele care vor fi depozitate in zona depresurizata a avionului (la cala), deoarece insulina este afectata de temperaturile extreme.

Principii de dietoterapie

No Comments
Principii de dietoterapie

Va prezentam in cele ce urmeaza cateva principii de dietoterapie.

A. Asigurarea aportului energetic

  • de macro/micronutrienti, de lichide necesare pacientului;
  • o dietoterapie echilibrata nu trebuie sa duca la deficite calorice sau la carente de orice fel.

B. Evaluarea completa a statusului nutritional si a starii de sanatate

  • etapa importanta;
  • numai prin aceasta evaluare acest mijloc terapeutic isi va atinge tintele.

C. Alimentatia dietetica recomandata trebuie sa contina date precise:

  • cantitatea de macronutrienti;
  • cantitatea de micronutrienti;
  • cantitatea din fiecare aliment;
  • frecventa meselor conform principiilor alimentatiei sanatoase;
  • aspecte de gastrotehnie in functie de patologia asociata.

D. Recomandarile de dietoterapie vor pune accentul mai intai pe latura pozitiva

  • cat, ce si cand are voie sa manance pacientul, nu cand si ce nu are voie;
  • se va evita astfel reactia negativa a pacientului.

E. Dietoterapia va trebui sa tina seama, cat mai mult posibil, de preferintele alimentare si culinare

  • nu se va pierde insa scopul principal si anume ameliorarea sau vindecarea bolii/bolilor pentru care este prescrisa;
  • se va respecta existenta alergiilor si intolerantelor individuale ale pacientilor;
  • ignorarea acestora poate cauza disconfort si suferinta.

F. Alergiile si intolerantele la alimente sau la aditivi alimentari

  • fenilcetonuria, boala celiaca vor fi luate in calcul si obliga la excluderea din alimentatie a componentei responsabile de aparitia reactiilor nedorite.

G. Persoana care prescrie o alimentatie dietetica trebuie sa aiba cunostinte teoretice de inalt nivel si experienta practica

  • persoana ce prescrie o dieta trebuie sa aiba timp si rabdare, fara graba;
  • dieta va fi transmisa atat pe cale verbala, cat mai ales in scris, sub forma unei foi de alimentatie cu date precise si personalizate privind cantitatea si tipul de alimente indicate, modul de preparare etc.

H. Mentionarea cantitatii de NaCl in orice dieta este obligatorie

  • aceiasi cerinta va fi aplicata si in cazul alcoolului, fumatului si cafelei.

I. Pregatirea culinara

  • va avea ca scop cresterea tolerantei lor, crutand organele bolnave (stomac, ficat, pancreas, intestin), atat din punct de vedere chimic, cat si mecanic si termic.

content protection is powered by http://jaspreetchahal.org