" />

Etichetă: nutritia in diabet

Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

No Comments
Etapele alcatuirii unei diete in diabetul zaharat tip 2

ETAPELE ALCATUIRII UNEI DIETE IN DIABETUL ZAHARAT TIP 2

a. Stabilirea caracteristicilor generale ale unei diete

  • se va efectua un bilant al starii de sanatate:
    • se va evalua diabetul zaharat, controlul glicemic, complicatiile;
    • se vor inregistra comorbiditatile: hipertensiunea arteriala, dislipidemii, insulino-rezistenta, hiperuricemii etc;
    • activitatea fizica;
    • intolerante alimentare.

b. Calculul aportului caloric

  • trebuie sa fie corespunzator nevoilor energetice (varsta, sex, indici antropometrici, activitate fizica);
  • se porneste de la calculul greutatii ideale, care se inmulteste cu un numar de kcal/kg, in functie de efortul depus:
    • repaus la pat 20 kcal/kg greutate ideala;
    • sedentar 25 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mediu 30-35 kcal/kg greutate ideala;
    • efort fizic mare 40-45 kcal/kg greutate ideala.
  • pentru persoanele supraponderale sau obeze se va alcatui un regim hipocaloric;
  • necesarul caloric va fi deasemenea adaptat in functie de:
    • stari fiziologice:
      • sarcina;
      • alaptare.
    • boli consumptive asociate:
      • hipertiroidism.

c. Distributia caloriilor pe cele trei principii energetice

Glucidele:

  • 50-60% din energia zilnica, minim 30 g fibre/zi;
  • de preferat alimente cu indice glicemic mic pentru ca aplatizeaza glicemia postprandiala.

Grasimile:

  • 25-30% din necesarul caloric:
    • <10%, chiar <7% grasimi saturate;
    • </=10% grasimi polinesaturate;
    • cca 10%, chiar 15% grasimi mononesaturate.
  • colesterol <250 mg/zi;
  • grasimile trans restrictionate, maxim 1 g/1000 kcal;
  • omega 3/omega 6=1/4;
  • uleiul de peste este o buna sursa de acizi grasi omega 3, insa se vor cauta si surse vegetale (nuci, seminte de floarea-soarelui/dovleac).

d. Alegerea alimentelor in cadrul unei diete

  • alimentatie variata, se evita monotonia;
  • alimentele vor fi cantarite sau portiile vor fi dimensionate prin alte metode.

In rezumat:

  • legumele verzi pot fi consumate fara cantar continand 3-5% glucide;
  • legumele radacinoase contin 10-15% glucide, vor fi cantarite;
  • cartoful si usturoiul uscat au 20-25% glucide, vor fi permise in anumite cantitati;
  • fructele au in majoritate un continut de 10-15% glucide, toate sunt indicate in cantitati cantarite pentru diabetici;
  • painea de orice fel si leguminoasele uscate (fasole, soia, linte) contin circa 50% glucide, vor fi indicate in cantitate fixa pe lista de regim;
  • faina, grisul nefiert, pastele crude, orezul nefiert au 70-75 g glucide/100 grame;
  • zaharul contine numai glucide, restul dulciurilor intre 60-100% glucide;
  • laptele si iaurtul cu in jur de 4% glucide;
  • carnea slaba indiferent de specia animalului nu contine glucide.

e. Distributia principiilor energetice pe mese (in special a glucidelor) in cadrul unei diete

  • se va tine seama de programul zilnic individual si de tratamentul diabetului zaharat;
  • la pacientii cu insulino-terapie intensiva, numarul de unitati de insulina se va adapta la cantitatea de hidrati de carbon din dieta;
  • in diabetul zaharat insulino-necesitant distributia glucidelor pe mese va fi astfel:
    • mic dejun: 20-25%;
    • gustare: 10-15%;
    • pranz: 30%;
    • gustare: 10-15%;
    • cina: 25-35%.
  • gustarile pot fi evitate in cazul utilizarii analogilor de insulina cu actiune rapida.

f. Pregatirea corecta a alimentelor

  • se vor folosi reguli de prelucrare mecanica sau termica care sa faciliteze procesul de digestie si mentinerea integrala a principiilor nutritive din alimente, fara producerea de compusi iritanti pe mucoasa digestiva;
  • fibre alimentare: 20-35 g/24 ore;
  • sodiu: <5-6 g/24 ore;
  • alcool: 7 kcal/g alcool.

Efortul fizic:

  • previne sau intarzie aparitia stadiilor avansate la subiectii cu prediabet;
  • aerob:
    • implica utilizarea multor grupe musculare: mers rapid, alergat, inot, ciclism;
    • se observa crestere frecventei respiratorii si a fluxului sanguin.
  • anaerob:
    • perioade de activitate musculara scurte, dar intense: sprint, inot viguros, ridicat greutati;
    • cresc tensiunea arteriala, cresc aliura ventriculara prin stimularea sistemului nervos simpatic cu hipersecretie de catecolamine.

content protection is powered by http://jaspreetchahal.org